Blogger European

Blogger European
Cum tot m-am declarat eu oltean-european get-beget, de ce sa nu fiu si blogger european?

Oltean „rePRAZentativ” ce sunt, interesat fiind de nutritie si de sanatate, ia sa abordez european CAP.

Daca mai tinem cont ca in 2012 am aniversat 50 de ani de la implementarea Politicii Agricole Comune, atunci avem un subiect important al politicilor europene.

Politica Agricola Comuna (PAC) isi are originile in nevoile stringente din anii de dupa razboi, cand principala preocupare era asigurarea unei cantitati suficiente de hrana pentru populatie.

Daca primii pasi au fost subventionarea productiei si mentinerea preturilor prin cumpararea de catre state a surplusului, pe parcurs PAC a avut o evolutie calitativa, indreptat si spre alte aspecte: dezvoltare rurala, protejarea mediului, alimentatie sanatoasa etc.

In 1962 au fost facuti primii pasi ai PAC prin organizarea primelor 6 piete agricole comune (cereale, carne de porc, oua, carne de pasare, legume si fructe, vin)

In anii ’70 legislatia europeana s-a orientat spre profesionalizarea agriculturii, modernizarea fermelor agricole si introducerea tehnologiei performante in agricultura, in paralel cu incurajarea maririi suprafetelor exploatate de fermele familiale.

Anii ’80 au fost anii in care PAC a fost confruntata cu problema surplusurilor. Pentru a regla aceste surplusuri, in 1984 a fost introdusa cota la lapte, cota care fusese deja introdusa pentru zahar.

Perioada 1986 – 1990 stabileste limitele maxime garantate din punct de vedere al platilor comunitare si pune bazele unei strategii globale pentru dezvoltare zonelor rurale si a celor defavorizate.

Anul 1992 este cunoscut ca an de reforma a PAC (reforma MacSharry).
Se trece de la sprijinirea productiei (prin preturi) la sprijnirea producatorilor (prin garantarea unor venituri). Astfel apar platile directe spre agricultori, pentru a compensa scaderea preturilor produselor agricole subventionate pana atunci de PAC. Directiile reformei se indreapta spre productivitate, diversificarea productiei, protectia mediului si stabilizarea pietelor agricole.

Anii 2000 orienteaza PAC conform Tratatului de la Amsterdam. „Agenda 2000” are scopul de a stabili un „model european al agriculturii”, pastrand insa specificul fermelor fiecarui stat european.
Agenda 2000 stabileste directiile economice, sociale si de mediu ale dezvoltarii PAC:
  • orientare spre cerintele pietei si cresterea competitivitatii
  • securitate alimentara si calitatea alimentelor
  • stabilizarea veniturilor provenite din agricultura
  • integrarea conceptelor referitoare la protejarea mediului prin politicile agricole
  • dezvoltarea rurala
  • descentralizarea si simplificarea PAC
Reforma PAC din 2003 se orienteaza spre piata comuna a zaharului, legumelor si fructelor si a vinului. Se pun bazele politicilor de dezvoltare rurala care vor fi cuprinse in bugetul comunitar 2007 – 2013.

In spiritul simplificarii PAC stabilite prin Agenda 2000, in perioada 2005 – 2009 se lucreaza la reducerea birocratiei, simplificarea procedurilor si intelegerea mai usoara a regulilor PAC.
In 2007 sunt reunite cele 12 organizatii separate care reglementau pietele agricole intr-o singura CMO (Common Market Organisation).

In 2008 ministrii agriculturii din tarile Europene au ajuns la un acord politic pentru reglementarea PAC numit „Health Check”, cu scopul de a moderniza, simplifica si a elimina restrictiile pentru fermieri. Scopul este orientarea PAC spre cerintele pietei, schimbarile de climat, managementul apei si bio-energie.

In 2011 Comisia Europeana a prezentat un ansamblu de propuneri legislative pentru a face din PAC o politica mai eficace. Principalul obiectiv este de a favoriza o agricultura competitiva si durabila si de a dezvolta si dinamiza zonele rurale.

Pentru perioada post 2013 noua orientare a PAC este dezvaluita de reprezentantul Romaniei, Comisarul European pentru Agricultura – Dl. Ciolos.

Daca in exercitiul bugetar 2007 – 2013 au fost prevazute pentru PAC 1000 miliarde Euro, noul exercitiu bugetar trebuie sa tina cont de realitatile de azi si din viitor: criza, schimbarile legislative europene si prioritatile cetatenilor.

Criza a modificat abordarea bugetului european, statele membre fiind mai prudente si avand la dispozitie mai putine fonduri care trebuie folosite eficient pentru cele 3 directii ale PAC:
  • plati directe
  • interventii in agricultura
  • dezvoltare rurala
Bugetul 2014 – 2020 trebuie sa tina cont si de preferintele europenilor, care conform sondajelor sustin alocarea fondurilor pentru agricultura intr-un procent de doar 14 %.
Mult mai interesati par europenii de:
  • crestere economica (38%),
  • sanatate (32%),
  • energie (22%),
  • aparare si securitate (17%).
Totusi, daca privim cu atentie, agricultura poate fi o sursa a cresterii economice (vezi Romania in 2011), iar PAC este indreptata oricum spre sanatate si bio-energie. Nu in ultimul rand securitatea alimentara este la fel de importanta ca si securitatea d.p.p.d.v. energetic, PAC tinzand sa devina PAAC, adica o Politica Agricola si Alimentara Comuna.

Revenind la realitatile romanesti, faptul ca aproximativ jumatate din populatia tarii traieste in mediul rural este o motivatie in plus pentru care Romania sustine in continuare alocari consistente pentru bugetul destinat agriculturii. Si nu suntem singura tara interesata in mentinarea unei politici agricole comune puternice, agricultura fiind sustinuta si de alte tari: Irlanda, Franta, Ungaria, Polonia etc.

Spor la PAC!


Particip cu acest articol Pentru concursul Blogger European”, al carui regulament poate fi consultat aici.

6 Comments

  1. Marlene

Leave a Reply