Exista viata fara internet? Look back…

Exista viata fara internet? Look back...
© Tasssd | Dreamstime.com – Keyboard WWW Photo
Aparitia internetului in viata mea reprezinta o borna importanta, care se incadreaza in acelasi trend cu schimbarile venite dupa 1989.

Inainte de Revolutie, cele 3 ore zilnice de transmisie TV erau cam singurele ingrediente de „tele-viata”, chiar daca eu ma mai alinam cu sarbii. Nu stiu daca in ’89 a fost revolutie, dar ce a urmat a fost cu siguranta o revolutie tehnologica in viata noastra.

In 1989 eram in armata, dupa ce „intrasem” la Facultatea de Automatizari si Calculatoare. Asa era pe vremea aia, intai faceai (obligatoriu) armata si pe urma continuai cu facultatea. Eram grupati pe facultati si sectii, astfel incat atunci cand am aruncat cu grenada, locotenentul ne-a explicat foarte plastic:

– Scoti cuiul, arunci grenada, dar nu te uiti dupa ea. Bagi „calculatorul” la cutie, ca altfel iti imprastie suflul exploziei gandurile 🙂

Nu prea stiam noi ce sunt calculatoarele, dar am inteles gluma. Mai tarziu, in facultate, in limbajul curent au intrat si alte glume:

Mai spune o data, ca n-am compilat„, „proceseaza mai repede, ca n-am timp de pierdut„, iar expresia „miroase a creier incins” s-a transformat in „baga ventilatorul, ca se-ncinge procesorul„.

Inteligente replicile noastre, dar nu stiam ca aceste cuvinte ne vor schimba viata cu viteza si motto-ul Intel. Cu o viteza de procesare superioara „inside”, transformarile au fost rapide si neasteptate.
Intel inside
In facultate singura referire la on/off era atunci cand porneam si opream calculatoarele din laborator (acasa n-aveam) si cand faceam glume pe seama unui coleg pe care-l chema Holdon. Sau Holdoff, dupa caz si dupa haz.

On/off a mai tinut cativa ani pentru ca dupa terminarea facultatii joburile mele au fost exclusiv pe calculator. „On” insemna la serviciu, pe calculator, „off” insemna viata de dupa serviciu. Pe urma mi-am luat calculator si acasa, iar on s-a transformat in online, iar off in offline.

Noua linie era internetul, pe care l-am perceput initial cu ajutorul adreselor de e-mail. Ati auzit de Hotmail? Ei bine, eu am avut o astfel de adresa de e-mail si consider ca atunci am facut trecerea la online. Prima schimbare s-a vazut in cartile de vizita. Pe langa nume si telefon, si-a bagat maimuta coada si au aparut astfel adresele de e-mail. Hotmail-ul l-am tinut pana in 2003, cand am trecut pe Yahoo.

In valul doi al inaintarii internetului au fost site-urile. Mai intai le-am descoperit, le-am citit, apoi toti si-au dorit sa aiba un site, pentru a aglomera si mai mult cartile de vizita. De-atunci toata lumea este descendenta a familiei www sau http 🙂

In scurt timp site-urile au fost intrecute in popularitate de… social media. In 2007 mi-am facut cont pe Facebook, in 2008 am intrat in blogosfera si din August 2010 postez zilnic cel putin un articol. Tot de atunci componenta online a devenit o constanta a vietii de zi cu zi.

La serviciu stau online non-stop, mai stau si-acasa, astfel incat cele 24 de ore ale unei zile sunt impartite in mod egal intre online si offline. Recunosc ca in timpul SuperBlog online-ul bate offline-ul. Mai recunosc ceva. Asa cum am Miercurea fara carne, am incercat sa-mi aloc in fiecare saptamana o zi fara internet si calculator. Imi propusesem sa fie Sambata, ca sa dedic mai mult timp activitatilor in aer liber. Am reusit de cateva ori, dar de cele mai multe ori n-am reusit. Asa ca am schimbat strategia si iau o pauza de la net zilnic, intre 16:00 si 19:00. Reusesc, pentru ca n-am vrut sa-mi pun net si pe telefon 🙂

Mai reusesc „marea deconectare” in vacanta de vara, cand ma rup total de tot ceea ce inseamna calculator, net si online. Inclusiv mobilul il folosesc pe post de ceas desteptator. Este un fel de detoxifiere timp de doua saptamani la mare, in Grecia, unde inlocuiesc online-ul cu balaceala, plaja, lectura si cu descoperirea unor locuri interesante. Bineinteles ca fac poze, dar le urc pe Facebook si scriu pe blog abia dupa ce revin din vacanta. Pe blog nu se simte ca sunt in vacanta, pentru ca am postari planificate. In fiecare zi pe blogul meu apare un articol, chiar daca eu nu sunt online. Se simte insa la comentarii, pe care le moderez abia la intoarcere 🙂

In vacanta m-am tinut de acest obicei chiar daca vila era dotata cu WI-FI, iar router-ul wireless era amplasat chiar langa camera noastra. Imi facea din leduri, eu ii faceam cu ochiul, dar imi vedeam de treaba offline 🙂

Dupa cum vedeti, pastrez echilibrul intre online si offline si stiu cat timp „navighez”. Iar navigarile offline le oglindesc online, in speranta ca voi face si altora pofta sa se mai dezlipeasca de online. Pentru cei care nu tin sirul orelor petrecute online, exista o aplicatie (evident online) care arata cat timp petreci pe net.

Voi cum stati cu timpul online? Mai aveti loc si de offline?

Ca sa concluzionez, in era pre-internet, copii fiind, aveam mai mult timp pentru joaca in aer liber, pentru sport, scoala, lectura si natura. In era internetului, la maturitate, avem mai multe informatii, mai multe conexiuni si posibilitatea sa interactionam cu persoane dragi, aflate la mare distanta.

Internetul este un lucru foarte bun care ni se intampla tuturor. Dar, ca orice „ingredient” consumat in exces, si internetul poate sa dauneze. Daunele se vad in sanatate, in relatii offline si… in lipsa timpului 🙂

Asta este situatia acum. Cum va fi in viitor vom vedea… in articolele de la SuperBlog 2040. Pana atunci dau curs provocarii magazinulului MediaDOT.ro, participand cu acest articol la SuperBlog 2014.
mediatdot din pasiune pentru IT

Spor echilibrat!

12 Comments

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.