Sub motto-ul nou si vechi a stat degustarea Branzeturi cum se cuVin #51. Am degustat din nou vinuri de Vinju Mare, dupa ce la inceputul anului am savurat vin pelin.
La final am avut si o surpriza cu un Cabernet Sauvignon vechi, din 2001. Stati pe-aproape ca sa sorbiti toate detaliile.
Prince Vlad nou si vechi
Daca stiti etichetele mai vechi de la Prince Vlad, aflati ca pentru HoReCa este o imagine noua la Domeniile Vinju Mare.
Sticlele mai vechi aveau eticheta cu imaginea lui Vlad Tepes.
Etichetele noi sunt mai stilizate, pastrand doar imaginea pietrei de pe coiful domnitorului.
Eticheta noua are embosata sigla Domeniile Vinju Mare. Este o hartie speciala, in sensul ca nu se valureste nici dupa ce a stat in frapiera.
Daca v-am facut curiosi, iata care au fost ingredientele degustarii:
- Prince Vlad Chardonnay + Havarti Castello,
- Prince Vlad Feteasca Neagra + Cascaval Sofia Delaco,
- Prince Vlad Merlot + Grand Blue Delaco,
- Prince Vlad Cabernet Sauvignon + Grana Padano Delaco D’Exceptie.
Despre Domeniile Vinju Mare ne-a vorbit chiar Ion Girnita, proprietarul cramei.
Am aflat ca Prince Vlad este gama premium a cramei si ca in afara celor 4 vinuri de mai
sus, ne astepta la final un Cabernet Sauvignon din 2001. Evident, tot din gama Prince Vlad.
Eu am prezentat branzeturile si criteriile de asociere cu cele 4 vinuri.
Mi-au placut toate cele 4 vinuri, iar la final, cand a trebuit sa votam, am stat un pic pe ganduri. Dupa cum se vede din „urnele de vot”, toate cele 4 combinatii au avut fanii lor.
Iar cei mai norocosi au plecat acasa cu perechea preferata branza-vin.
Indiferent de norocul la tragerea la sorti, toti am fost norocosi sa degustam „en primeur” un Cabernet Sauvignon din 2001.
Ne-avand un rose la degustare, de data asta am dat noroc cu vinul rosu.
Apoi am facut poza de grup cu cei ramasi pana la sfarsitul degustarii.
Prince Vlad pe stil vechi
Vinoteca de la Domeniile Vinju Mare se prabusise in urma cu ceva vreme. Cand au inceput lucrarile de restaurare, sub daramaturi au gasit si cateva sticle intacte din gama Prince Vlad 2001. Am fost privilegiati sa degustam un astfel de vin la Craiova.
Din cele 3 sticle, 2 au fost destupate chiar la inceputul degustarii.
Sticla #3 a deschis-o Narcis cu grija si am pus cate putin in pahare, ca sa observam evolutia in timp.
Dopurile s-au pastrat impecabil, iar teama noastra de defect de dop a fost spulberata de mirosul de vin imprimat in dop.
Prima proba, din sticla proaspat deschisa isi schimba aromele la fiecare 5 minute. La inceput nu mirosea clar a vin, pe urma au inceput si aromele specifice sa se dezvolte.
Culoarea caramizie arata vechimea vinului, insa vechimea s-a vazut mai ales in depunerile din „umarul” sticlei.
Am vazut si premiul obtinut in 2004 in Portugalia.
Vinul din sticlele deschise in avans a fost mult mai prietenos inca de la inceput. Doar ca la noi acesta a fost evenimentul de sfarsit.
Pentru ca am avut 3 vinuri rosii, mi-am comandat coste de porc de la C House Milano. Am pastrat o coasta si pentru Cabernet Sauvignon 2011 si bine am facut, pentru ca proteinele din carne au insufletit bine vinul.
Perechea preferata la Branzeturi cum se cuVin #51
Cum spuneam, mi-a fost foarte greu sa aleg o pereche preferata. Mi-a placut si Chardonnay cu Havarti, o asociere deja clasica la noi. Dar cum sunt mai degraba iubitoriu de vinuri rosii, am ales dintre cele 3 care au urmat.
Am zis sa fiu patriot si am votat o pereche romaneasca, Feteasca Neagra si Cascaval Sofia.
Feteasca Neagra din zona Vinju Mare mi-a atras atentia in anii trecuti, cand am degustat un vin DOC-CMD 2017 de Vinju Mare. La momentul respectiv mi s-a parut cea mai buna Feteasca Neagra pe care am baut-o. Desi avea 14,4% alcool, era atat de bine integrat si vinul atat de echilibrat, incat m-a cucerit pe loc.
In amintirea acelui vin am preferat si acum Feteasca Neagra. S-a potrivit bine cu gustul sarat de cascaval.
Cascavalul Sofia de la Delaco face parte din gama branzeturilor fabricate prin metoda Pasta Filata.
Ei bine, firul rosu al combinatiei preferate a fost dat de savoarea cascavalului in compania vinului Feteasca Neagra.
Daca ar fi sa sintetizez in 3 cuvinte aceasta pereche romaneasca, branza este gustoasa (din fire), vinul este delicat, iar rezultatul garantat.
Pasta Filata preferata din nou si vechi
Unele branzeturi gen Pasta Filata se consumă proaspete si se pastreaza in zer (Mozzarella Fresca). Altele sunt in continuare maturate, afumate etc. Exemple de branzeturi afumate: Cascaval, Ricotta, Mozzarella, Provola, Scarmoza etc.
Procedeul Pasta Filata a aparut in sudul Italiei, unde temperaturile mai mari au dus la oparirea casului pentru conservarea branzei pentru o perioada mai mare.
Laptele poate fi de vaca, de oaie, de capra, de bivolita sau mixt. Iata care sunt etapele de fabricare Pasta Filata.
Dupa adaugarea cheagului, coagulul obtinut se taie in felii subtiri. Marimea feliilor depinde de tipul brânzei.
Pentru Mozzarella feliile sunt mari, pentru branzeturile care vor fi fermentate, bucatile vor fi mai mici.
Aceastea sunt oparite si amestecate pana cand se incheaga intr-o singura bucata de cas. Urmeaza etapa care da numele procesului de fabricatie, adică filarea.
Aceasta consta in tragerea in fire, facilitata de faptul ca structura casului este în straturi.
Insă filarea nu se poate face imediat, se lasa o perioadă de pana la o zi, astfel incat pH-ul scade si casul care a fost oparit poate fi tras in fire.
Cand se rupe in bucati o branza obtinuta prin metoda Pasta Filata, sunt vizibile fasiile. Branza nu se rupe in bucati, ci in fasii.
Cel mai usor se verifica la cascaval sau la Mozzarella de pe pizza, care-si etaleaza firele.
Pana la urmatoarea experienta va las cu imagini de la Branzeturi cum se cuVin #51.
A propos de imagini, cateva din articol sunt realizate de Xaara.
Spor degustator!
Blogoltean verde ca prazul si natural ca Aloe Vera.
Informatia utila impartasita este remediul natural contra ignorantei