Desi numele Auschwitz este mai bine cunoscut in ceea ce priveste lagarele naziste de exterminare, la Birkenau a fost adevarata „fabrica a mortii”. Am avut ocazia sa ajungem din Cracovia la Birkenau si Auschwitz.
De la cazarma Oświęcim la lagarele Auschwitz si Birkenau
In orasul polonez Oświęcim existau cazarmile pentru soldatii polonezi. Dupa cucerirea Poloniei de Germania nazista si anexarea teritoriului, Oświęcim a devenit Auschwitz.
Iar cazarmile au fost adaptate pentru „solutia finala”.
Adica au aparut retelele de sarma ghimpata, garduri electrificate, camere de gazare si crematorii.
Initial Auschwitz a fost un lagar de concentrare pentru prizonierii de razboi si detinutii politici. Apoi au inceput sa fie aduse aici minoritatile nedorite de nazisti, evrei, romi, homosexuali, martorii lui Iehova si altii.
Oświęcim era un important nod feroviar de care nazistii au profitat pentru a implementa „solutia finala”.
In scurt timp fosta cazarma nu mai facea fata ritmului de exterminare, asa ca a fost construit de la zero un lagar dedicat la Birkenau.
Au fost desfiintate mai multe sate, populatia stramutata, iar Birkenau a fost construit in zona de excludere de 40 km patrati in jurul fostei cazarmi.
Evreii si alte minoritati erau adusi din toata Europa la Birkenau, inghesuiti ca animalele in vagoane de marfa, fara mancare si apa.
Cei care rezistau drumului de 5-10 ore era debarcati la Birkenau, unde se facea o selectie sumara.
Barbatii si tinerii mai vigurosi erau pastrati pentru muncile grele. Copii, femeile si cei mai slabiti erau separati si, sub pretextul ca vor ajunge la dus, erau gazati si apoi incinerati.
Cei bolnavi erau dusi direct la camerele de gazare, sub pretextul ca ajung la spital.
Cei care nu ajungeau direct la gazare erau inghesuiti in baraci de lemn fara geamuri de aerisire, cate 3-4 in paturi de lemn.
Mancarea putina, lipsa igienei si bolile ii decimau pe rand, astfel ca nici macar nu mai ajungeau in camerele de gazare.
Cateva diferente
Populatia roma a avut un tratament diferit, in sensul ca nazistii n-au fost hotarati de la inceput ce sa faca cu ei. N-au stiut daca ii vor duce la gazare sau daca-i vor folosi doar la munca silnica.
Tabara Roma de la Birkenau a fost singura pentru care nu s-a facut selectia initiala. Aici au intrat cu familiile, femei, barbati si copii la un loc. Insa conditiile de detentie erau mai rele decat in restul baracilor.
O alta particularitate a taberei romilor este ca s-au pastrat registrele de evidenta cu toti detinutii de aici.
Spre finalul razboiului nazistii au incercat sa stearga urmele lagarului de la Birkenau. Au aruncat in aer camerele de gazare si crematoriile, insa au ramas fotografii oficiale facute de SS sau fotografii ilegale facute de prizonieri.
Plus marturiile prizonierilor celor care n-au apucat sa ajunga in camerele de gazare.
Lagarul de exterminare de la Birkenau a ramas in starea in care l-au lasat nazistii, intins pe o suprafata imensa.
Daca vizitati lagarele de la Auschwitz, recomandarea mea ar fi sa vedeti intai Birkenau, mai de dimineata si pe racoare.
Apoi, dupa multii kilometri parcursi acolo, sa lasati pentru partea a doua a zilei Auschwitz.
Acolo au fost adunate obiecte si marturii din mai multe lagare, atmosfera fiind de muzeu interior. Spre deosebire de campul inconjurat de sarma ghimpata de la Birkenau.
Pe langa materialul video de mai sus si albumul foto de la Auschwitz, detaliez la cateva imagini.
Inagini si cifre din lagarele de exterminare
La Auschwitz s-au pastrat imagini cu orchestrele de camp, care prin ritmul melodiilor mentineau ritmul marsului.
In acest fel nazistii ii numarau mai usor pe detinutii care plecau sau se intorceau de la munca.
Evadarea din lagar era imposibil, insa aproape 200 de detinuti au reusit sa evadeze cand erau dusi la munca. Cei care erau prinsi sau nu se supuneau ordinelor, erau executati la zidul special din Auschwitz.
Exista o evidenta aproximativa a numarului de persoane deportate si exterminate la Auschwitz si Birkenau.
Exista si o estimare a numarului de evrei deportati din diferite tari.
Desi lagare de concentrare au existat in toata Europa ocupata de nazisti, exterminarea in masa a atins apogeul in complexul Auschwitz – Birkenau.
Dupa multe zile de mers cu trenul in conditii inumane, victimele ajungeau in lagarele de exterminare. Nu stiau nici macar in ce tara se afla. Nazistii le spuneau sa-si scrie numele pe bagaje, ca sa le regaseasca la intoarcerea de la dusuri.
Insa in loc de apa, nazistii foloseau gazul Zyklon B pentru ucidere in masa.
Parul victimelor era tuns si apoi folosit pentru paturi si alte produse textile.
In muzeul de la Auschwitz sunt vizibile cateva tone de par de la persoanele ucise in lagare.
Exista gramezi de pantofi de la victime, majoritatea incaltarilor fiind gaurite in cautare de bani sau bijuterii ascunse.
La fel sunt gramezi imense de ochelari, perii de par, periute de dinti si alte obiecte ale detinutilor.
Sunt expuse si cateva obiecte de imbracaminte care au apartinut copiilor omorati in lagare.
In muzeul de la Auschwitz exista carti imense cu numele celor exterminati in lagarele naziste.
Nu sunt chiar toate persoanele, doar registrele de evidenta din tabara romilor fiind gasite dupa razboi.
Tot la muzeu am aflat despre semnificatia denumirilor Sinti si Roma.
In loc de concluzie
Dupa ce vezi astfel de grozavii te intrebi cum de au fost posibile aceste crime in masa. Lagarele de exterminare au fost „solutia finala” dupa ce grupurile etnice infierate de nazisti au fost
- discriminate,
- separate,
- deportate.
Dupa primul razboi mondial Germania nazista a pretins ca nu germanii sau politicienii lor au fost de vina pentru pierderea razboiului. Ci ca au fost tradati de evrei, romi si alte grupuri etnice nedorite de nazisti.
Auziti azi despre
- negarea existentei unor natiuni,
- deportarea copiilor in Rusia,
- operatiuni speciale in Ucraina?
Sa stiti ca n-au trecut nici 100 de ani de la crimele nazimului in lagarele din Europa.
Spor constientizator!
Blogoltean verde ca prazul si natural ca Aloe Vera.
Informatia utila impartasita este remediul natural contra ignorantei
