#Blogoltenii offline la #BrancusiWeek

#Blogoltenii offline la #BrancusiWeek
V-am spus despre o initiativa care tocmai s-a incheiat, Saptamana Brancusi 16 – 22 Februarie. Dar nu v-am spus cum a inceput 🙂

 

Alina, viitoare bloggerita, a gasit evenimentul si asa am vazut si eu pe FB ca a aderat online la initiativa.

Alina cu toarta
Am dat Join, apoi am scris articolul si mi-am pus intrebarea urmatoare: ce putem fotografia in Craiova? Neavand multe alternative locale, am hotarat sa mergem la Tg. Jiu, cu trenul.
selfie-n tren
N-am fost de capul nostru in Tg. Jiu, pentru ca ne-a asteptat blogolteanca noastra Daniela Bojinca aka Piscotel.
Piscotel
Am fost mai intai la Coloana, unde m-am intrebat daca opera lui Brancusi este de inspiratie divina sau este o aspiratie umana spre divinitate.
Coloana Infinitului
Probabil ca ambele raspunsuri sunt corecte, dar cum plecasem sa fotografiem creatiile brancusiene si sa facem selfie-uri, am lasat intrebarile si-am facut un selfinfinit,
selfienfinit

dar si o poza de grup.

poza de grup la Coloana Infinitului
Am mers apoi pe Calea Eroilor spre parcul care adaposteste Masa tacerii, Poarta Sarutului si scaunele care strajuiesc pe o parte si alta drumul dintre ele. Chiar daca multi se saruta sub poarta si exista traditia casatoriilor in noptea Anului Nou, operele lui Brancusi au o semnificatie mai trista, pe care am descoperit-o urmarind documentarul „Calea Eroilor – Istoria unei capodopere”, de Horia Muntenus.

 

Dar ca sa nu ne intristam, pe drumul pana acolo, am descoperit flori. Chiar daca inca nu a venit primavara, rasarisera din trotuar cateva flori de camp. Electric 🙂
flori de camp electric
La Poarta Sarutului am facut alte sefie-n-poarta (privirile sunt in mai multe directii pentru ca erau mai multe dispozitive de selfificare 🙂
selfie-n poarta

Am facut si poze de grup.

poza de grup la Poarta Sarutului
Au fost si cateva demonstratii ca suntem sariti (de pe fix),
sariti de pe fix

dar atenti sa capturam momentul 🙂

sesiune foto saritoare

Multumiri catre Piscotel pentru incercarea de a suprinde intentia mea anti-gravitationala

uite asa se sare
si faptul ca un blogger saritor… e molipsitor.
Un blogger saritor e molipsitor

Update: M-a prins Damian la amplitudinea maxima 🙂

amplitudine maxima

Am facut selfie-uri si la Masa Tacerii, dar mi s-a parut mai corect s-o imortalizez in liniste

Masa Tacerii
sau intr-o panorama tacuta.
panorama la Masa Tacerii
Nu vi se pare ca scaunele seamana cu niste clepsidre din pietre de moara, care macina timpul?

 

Poate si din acest motiv timpul a trecut mai repede. Misiunea fiind indeplinita, ne-am regrupat la un Blog Meet de Tg. Jiu, spre bucuria Piscotelului. Si daca a fost Blog Meet, a fost cu pizza
Pizza la Targu Jiu

si cu bere.

Targu Jiu Blog Meet

Hai noroc si sa mai facem de-astea!

Intoarcerea a fost tot cu trenul, mai mult online decat offline:) Eram in tren cand s-a jucat meciul Simonei Halep, dar cu sufletul alaturi de Simo.
#HaiSimona!
Nu stiu daca se vede in poze, dar am febra la burta de atata ras. Am ras cu lacrimi, iar daca le-ati fi vazut pe Sanda sau pe Xaara, ziceai ca le-a lovit suvoiul tristetii.

 

Pe partea cealalta a baricadei, Damian, Edi si cu mine dadeam tonul la glume sau reactionam in anti-ton cu melodiile triste pe care le-ncerca Alina.

 

A fost frumos si sper ca a fost doar prima dintr-o serie de iesiri blogoltenesti. Daca v-a placut, data viitoare va asteptam alaturi de noi sau sa va asteptati ca venim si la voi 😉

 

Pana atunci va las cu imagini blogoltenesti de Tg. Jiu.

Spor calator!

20 Comments

Leave a Reply