Next Media EU s-a numit atelierul de noi competente pentru jurnalisti, influenceri si studenti la Jurnalism si Media Digitala. Daca ati vazut imagini din Calimanesti, acum detaliez motivul deplasarii in judetul Valcea.
Sursa foto Marin Giurgiu
Europe Direct si informatia corecta
Am fost in weekendul trecut la Calimanesti alaturi de participanti din Bistrita Nasaud, Cluj, Craiova, Maramures, Oradea si Valcea. Trainingul a fost pus la cale de centrele Europe Direct din cele 6 orase.
Proiectul Next Media EU conceput de ei a ajuns la editia #3, iar subiectul principal din 2023 a fost dezinformarea.
Este o initiativa binevenita avand in vedere impactul pe care dezinformarea l-a avut pentru Brexit. Apoi, daca tinem cont ca-n 2024 vor fi alegeri europarlamentare, o informare corecta este esentiala.
Imi aduc aminte ca si-n 2019 am participat la un astfel de training pentru jurnalisti si bloggeri la initiativa Europe Direct. Au fost si evenimente informative destinate tinerilor, pentru ca o informare corecta asigura si o bun participare la vot.
Atunci a fost vorva despre evenimente separate in Craiova, acum am fost la un atelier extins timp de 3 zile la Calimanesti.
Burse si oportunitati pentru jurnalisti
Ziua de Vineri a inceput cu prezentarea programului si a participantilor.
Apoi am aflat direct de la sursa despre Bursele JTI pentru jurnalisti. Ana Maria Carstea este corespondent Radio Romania, a castigat o astfel de bursa si a detaliat experienta europeana.
Mi-am reamintit de propria experienta la Bruxelles dupa ce am castigat concursul Comisiei Europene pentru bloggeri, EUinMyRegion.
Cu badge-ul de presa am avut acces la:
- institutiile europene,
- curs de mobile jurnalism,
- evenimentele din cadrul EWRC – European Week of Regions and Cities.
Confirm spusele Ana Mariei despre beneficiile unei astfel de experiente si ma alatur indemnului ei de a nu rata astfel de oportunitati.
Ziua de Vineri s-a incheiat cu sesiunea de networking, fiind interesat sa stiu cat mai multe detalii despre ceilalti participanti.
Mihai Radulescu – De ce despre dezinformare la Next Media EU
Pe Mihai Radulescu il stiam din emisiunile TVR, insa nu-i stiam activitatea legata de TVR Moldova, unde a fost moderatorul dezbaterilor electorale.
Anul 2024 va fi de 4 ori mai electoral in Romania, primele alegeri fiind cele europene. Am fost privilegiati sa invatam despre informare si dezinformare din experienta unui astfel de jurnalist.
Am inceput ziua de Sambata vorbind despre dezinformare, instrumente de combatere, evolutia fenomenului si analize punctuale.
Mihai Radulescu a motivat alegerea dezinformarii ca subiect principal, bazandu-se pe studii care arata ingrijorarea cetatenilor din UE:
- 83% dintre ei considera ca dezinformarea ameninta democratia,
- 63% din tinerii europeni descopera stiri false de cateva ori pe saptamana,
- 51% dintre europeni considera ca au fost expusi la dezinformare online.
Referitor la echilibrul dintre informare si dezinformare, mi s-au parut foarte interesante concluziile studiului MIT Digital:
- unei stiri adevarate ii trebuie de pana la 6 ori mai mult timp decat unei stiri false, ca sa atinga acelasi numar de persoane,
- stirile false au cu pana la 70% mai multe sanse sa se distribuie decat stirile adevarate.
Fake News, informatii incorecte sau contrafacute
Desi vorbim in general despre Fake News, Mihai Radulescu ne-a facut o departajare a informatiilor incorecte sau contrafacute:
- dezinformare (disinformation), la care intentia de prezenta informatii false este evidenta,
- informarea gresita (misinformation), unde nu se poate stabili intentia de a distribui informatii contrafacute,
- informare maligna (malinformation), cand se distribuie informatie adevarata, dar cu scopul de a face rau.
Hai sa dam cateva exemple, ca sa fie notiunile mai clare.
Termenul de misinformation se poate folosi pentru cei care sharuiesc informatii neverificate, chiar daca scopul lor nu este sa faca rau.
Malinformation se refera la informatie privata expusa in spatiul public, revenge porn, hartuire etc.
Cateva exemple de dezinformare la Next Media EU
Dezinformarea a fost ilustrata cu informatii din istoria recenta, incepand cu Brexit.
Printre beneficiile Brexitului era distribuit si acesta: „Brexit va aduce saptamanal un plus de 350 de milioane de lire in Sistemul National de Sanatate”.
Nu s-a confirmat, iar calculele facute pro-brexit n-au tinut cont de sumele primite de la UE.
O alta informatie falsa distribuita in cazul Brexit a fost ca „Aderarea Turciei la UE va aduce 70 de milioane de turci in Marea Britanie”.
Adevarul este ca populatia totala a Turciei inseamna peste 85 de milioane de locuitori, pe o suprafata de 783 562 km patrati. Cum sa vina 70 de milioane de turci doar in Marea Britanie, pe o suprafata de 240 000 km patrati?
Populatia Marii Britanii este de 60 de milioane locuitori. De prisos sa mai spunem ca Turcia este departe de a adera la Uniunea Europeana, dar Brexitul a avut loc.
Au fost apoi enumerate narativele dezinformarilor recente:
- Soros si statul paralel,
- tratament dublu in UE, stat de rangul 2, umilire nationala,
- costurile mari ale NATO, riscul prezentei militare SUA in regiune,
- discurs anti-UE de tip post-colonial,
- pandemia de coronavirus,
- razboiul din Ucraina,
- dezinformara din Republica Moldova,
- conflictul Israel – Hamas.
Trenduri in manipulare si dezinformare
Teoria conspiratiei este aceeasi despre „virusul fabricat in laboratoarele americane”, dar este promovata sub diverse nume SIDA – EBOLA – LHYME – COVID 19.
- Ruta de propagare pentru SIDA a pornit in 1983 de la publicatia rusa Literaturnaya Gazeta.
- In 1985 a teoria conspiratiei a fost intarita de fost profesor german de origine rusa la Universitatea Humbolt din Berlin, Republica Democrata Germana.
- Declaratia profesorului a fost preluata de publicatii din 80 tari, care acuza SUA de fabricarea virusului
- In 1987 presa americana (AP, CBS) vorbeste despre fabricarea virusului in laboratoarele militare.
- In 1992 directorul Serviciului Secret, Evgheni Primakov, a recunoscut ca fake-news-ul a fost inventat de KGB.
Reciclarea acestei teme periodice a dus si la zvonurile conform carora Ucraina are laboratoare de arme biologice.
Teoria conspiratiei referitoare la Covid a reaparut dupa ce echipa care a dezvoltat vaccinul anti-COVID cu ARNm a primit premiul Nobel.
Au fost 3 directii principale de dezinformare:
- premiul Nobel este un instrument politic,
- castigatorii premiului au purtat masti la ceremonie, ceea ce inseamnă ca vaccinurile nu sunt eficiente,
- tehnologia mARN a fost inventată de Robert Malone, fost medic devenit teoretician al conspiratiei si activist anti-vaccin.
Dupa ce efervescenta cu premiul Nobel a trecut, s-a revenit la naratiunile „clasice”:
- vaccinurile nu sunt sigure sau eficiente,
- vaccinurile sunt periculoase si promovate doar pentru bani,
- COVID a fost un pas intr-un plan de dominatie mondiala
- o noua pandemie poate incepe in orice moment, Ivermectina fiind o optiune preferabila.
Dezinformare, deepfake si instrumente de combatere
Am vorbit si despre deepfake, continut falsificat cu ajutorul inteligentei artificiale. Este vorba despre inregistrari video sau audio care nu au existat, dar care par foarte credibile.
A inceput cu un experiment aparent benign, avandu-l model pe Barack Obama.
Va puteti imagina ca astfel de experimente sunt dragute.
Dar acest deepfake a circulat la inceputul razboiului din Ucraina, pretinzand ca presedintele Zelensy le cere soldatilor sa depuna armele.
Daca ati urmarit materialul video pana la final, ati vazut si metodele de contracarare folosite.
Pentru a combate dezinformarea se folosesc 2 seturi de metode:
-
- contramasuri rapide, avand ca efect dejucarea narativelor dezinformarii:
- debunking (fact checking),
- politici de securitate,
- taierea finantarii,
- cenzura,
- tehnice (stegulete, etichete Fake News etc),
- metode pozitive, cu efect pe termen lung:
- „good journalism”,
- media LITERACY (dezvoltarea competentelor media),
- juxtapunerea informatiei reale cu cea falsa,
- educatie generala,
- construirea increderii.
- contramasuri rapide, avand ca efect dejucarea narativelor dezinformarii:
Exista si un cod european de bune practici pentru combaterea dezinformarii.
Solutii propuse la Next Media EU 2023
Intrebari utile pentru depistarea dezinformarii:
- Ce tip de organizatie/ce actor media a publicat informatia pe care o citim?
- Este aceasta una oficiala, credibila?
- Cine e autorul informatiei?
- Este informatia actuala si completă sau este scoasa din context?
- Contine postarea fapte dovedite sau opinii neverificabile?
- Articolul include linkuri si trimiteri active (accesibile la click) catre surse credibile si verificabile pentru a-si sprijini argumentatia?
- Sunt discutate minim 2 puncte de vedere pentru un caracter de obiectivitate?
Mihai Radulescu ne-a dezvaluit si reteta jurnalismului de calitate:
- verificarea sursei (caz Elon Musk la Bran),
- pluralismul surselor de informare,
- separarea faptelor de opinie,
- obiectivitate,
- impartialitate (neutralitate),
pe baze si tehnici de redactare:
- documentarea,
- comparatii,
- contextualizare,
- background.
Metoda SIGU:
- Scepticism – STOP inainte de a (re)transmite informatia,
- Investigheaza sursa,
- Gaseste referinte mai bune ,
- Urmareste fapte din text (nu emotii).
Ghid de recunoastere Fake-News
Mihai Radulescu ne-a propus si un ghid pentru recunoasterea dezinformarii:
- marker principal: nu putem regasi informatia respectiva si din alte surse oficiale sau credibile si obiective,
- prezenta greselilor gramaticale, de punctuatie si ortografie,
- abuzul de „”all caps” si de punctuatie excesiva (pentru un efect de dramatism),
- excesul de cuvinte cu o mare incarcatura emotionala, care sa stimuleze atentia si reactiile cititorilor,
- lipsa surselor si dovezilor pentru afirmatiile facute,
- confuzia intentionata intre informatii/fapte si opinii/interpretari.
Specialistii in combaterea dezinformarii recomanda si urmatoarele actiuni:
- analiza contului de Facebook, Twitter,
- cautarea inversa a imaginii: Google Reverse Image Search, TinEye sau RevEye,
- geolocalizare,
- coroborarea vremii,
- analiza umbrei,
- analiza autenticitatii imaginii,
- verificarea pe platformele de fact-checking:
- Factual,
- Stopfals.md,
- Veridica,
- Anti-Fake.
Alte activitati la Next Media EU Calimanesti
Desi subiectul „dezinformarii” a fost tema principala, la Next Media EU am avut si alte activitati complementare.
La capitolul relaxare am savurat o scurta plimbare cu vaporasul pe Olt, chiar daca afara ploua.
La capitolul surprize si informare ne-am bucurat de sosirea neanuntata a primarului orasului Calimanesti. Domnul Florinel Constantinescu, fost medic veterinar, ne-a spus lucruri mai putin stiute despre statiune.
Ne-a explicat legenda care sta la baza profilului balneo al statiunii Calimanesti-Caciulata. Aceasta legenda a fost stilizata in statuile cu cai din Parcul Caliman.
Am aflat si despre apa-geotermala folosita pentru incalzirea locuintelor.
Referitor la apa-geotermala, i-am apreciat temperatura Sambata seara. In program era prevazut un foc de tabara, dar din cauza ploii nu ne-am putut aduna in jurul lui. In schimb ne-am adunat in piscina cu apa geo-termala de la Hotel Izvoare.
Parteneriate de comunicare europeana in retele
Duminica, ultima zi a atelierului Next Media EU, am vorbit despre „Parteneriate de comunicare europeana in retele”.
Dana Radulescu – Europe Direct Valcea – ne-a vorbit despre Platforma Impreuna in UE si despre metodele de contracarare a dezinformarii.
In vederea apropiatului an electoral european 2024, Dana ne-a spus despre platforma trUE.
Elena Roxana Croitoru ne-a detaliat activitatile retelei Eurodesk.
Lia Valdorfean – Europe Direct Cluj – ne-a spus despre fondurile europene destinate pentru proiecte mass-media de calitate.
Au fost 3 zile pline la Next Media EU 2023, in care am aflat informatii noi si-am facut schimb de experienta cu colegii din alte orase. Felicitari organizatorilor si spor in continuare!
Spor comunicator!
Blogoltean verde ca prazul si natural ca Aloe Vera.
Informatia utila impartasita este remediul natural contra ignorantei
