Poveste cu bocanci, de Sfantu’ Nicolae

De Sfantu’ Nicolae i-am cumparat, nu este scrisa povestea de autorul Sf. Nicolae 🙂 Prin 1997 incepe aceasta poveste cu bocanci.

poveste cu bocanci de Sf. Nicolae

Lucram deja si din banii mei mi-am cumparat bocanci noi. Nu erau atatea informatii sau optiuni online cum sunt acum. Am cautat prin mai multe magazine din Craiova si m-am oprit la unul de la Casa Alba. Cred ca mai exista si acum magazinul respectiv. Atunci avea mai multe feluri de bocanci si am avut de unde sa aleg.

Cei care mi-au facut cu ochiul erau mai solizi, aratau bine de tot dar erau mai scumpi. Am zis ca merita sa dau mai multi bani pe un lucru de calitate si i-am cumparat.

Poveste cu bocanci, dupa 20 de ani

Dupa aproape 20 de ani, bocancii inca rezista. Bocanci de poveste sau mai bine zis poveste cu bocanci gen telenovela. S-au mai jerpelit un pic pe la „mansete”, insa nu intra nici acum apa in ei. In ultimii ani i-am luat doar la schi, la taiat de porc sau la pescuit in zone noroioase. Adica la chestii serioase, sa ma bazez pe ei. Si pentru ca am fost multumit de marca, mi-am mai luat unii „de buni” tot de la BIT.

Pe acelasi principiu am mers si cand am schimbat bateria de la masina. Am pastrat marca „bateriei eroine” made in Romania.

Alti bocanci, alta poveste, aceeasi firma

Am zis sa-mi iau bocanci mai noi, ca aia vechi desi rezista, s-au mai jerpelit. Asa ca mi-am luat acum 2-3 ani, tot unii de la BIT. Si mai solizi si mai grei. Din acest motiv i-am purtat doar cand a fost foarte frig sau zapada mare. Daca i-am luat de 10 ori pe an, a fost mult.

Si totusi iarna trecuta m-au lasat 🙂 S-au spart talpile pe lateral si s-au dezlipit de pe bocanci. Le-as fi facut si lor o poza, dar sunt la cizmarie sa le schimbe talpile.

Eu i-am luat de buni, dar spre deosebire de „stramosii” lor, au cedat foarte repede 🙁 Alta poveste cu bocanci, aceeasi firma, dar povestea nu mai e serial 🙂

S-a schimbat calitatea, am schimbat firma

De Sf. Nicolae am beneficiat de un voucher de reducere de 20% si mi-am luat bocanci noi. Am schimbat si firma, am schimbat si abordarea. In sensul ca mi-am luat niste bocanci mai de oras. Solizi, dar nu asa masivi. Sa-i vedem si pe-astia.

Lucrurile trainice de altadata

Da, cele mai multe lucruri au devenit consumabile, nu mai sunt trainice ca altadata. Si nu ma refer aici doar la incaltaminte. Acelasi lucru l-am observat si la electrocasnice si la alte produse. De exemplu masina automata de spalat am luat-o cand era reclama „Indesit – facute sa dureze”. Adica rezista de ani buni. Bineinteles ca i-am mai schimbat carbunii, rezistenta sau rulmentul. Dar mesterul care mi-a reparat-o mi-a zis sa tin bine de ea. Ca astea noi sunt consumabile, nu duc mai mult de cativa ani. Probabil si de-asta sunt atatea deseuri in zilele noastre.

Am mai avut si o imprimanta cu cerneala tot de prin 1997. M-a tinut si aia multi ani, pana cand s-a rupt o parte metalica. Incarcata cu seringa, chestii de-astea. Pai dupa ce-am inlocuit-o, cred ca am mai schimbat 3-4 imprimante de-atunci. Toate la un loc n-au tras cat a reusit cea veche cumparata prin ’97.

Voi aveti exemple de-astea? O fi bine ca s-a micsorat „durata de viata” la astfel de produse?

Spor povestitor!

Leave a Reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.