Punta Corvo, de vazut (macar) o data

V-am spus deja despre cele 2 plaje mari si tari din zona Lerici-Tellaro. Acum am sa va spun despre o plaja deosebita din toate punctele de vedere: Punta Corvo.

Punta Corvo in Montemarcello

De la Tellaro la Montemarcello sunt cam 12 km, pe care -i faci cu masina intr-o jumatate de ora. Pe drumuri inguste, serpuite si simpatice, cand pustii, cand pline de scutere. Iar la Montemarcello este o parcare in care am gasit cu greu un loc. Mai erau 2 randuri de locuri libere dar fiind marcat pentru localnici, ne-am ferit sa le ocupam. Altii, cu masini de NL sau B n-au avut nicio grija si s-au parcat din prima acolo.

Apoi am intrebat pe cineva cum ajungem la Punta Corvo. Am nimerit o frantuzoaica draguta care mai intai s-a uitat distrata la incaltarile noastre: sandale sau papuci. Si ne-a spus ca nu-i chiar usor de ajuns la Punta Corvo cu aceste echipament. Drept urmare s-au mai facut cateva rectificari vestimentare si au disparut papucii 🙂

Dupa aceea am si inteles de ce s-a amuzat frantuzoaica. Drumul pana la plaja inseamna o coborare de aproximativ 30 de minute pe trepte intortocheate si abrupte. Cam asta este diferenta de nivel 🙂

Si asa arata plaja Punta Corvo vazuta de sus, cu zoom.

Dar dupa ce ajungeai (cu genunchii tremuranzi), imaginea merita toti banii. Un nisip-pietris negru si spatiu larg. Complet diferit de Piaggia Fiascherino, unde stateai cu genunchii la barba 🙂

Bineinteles, primul lucru pe care l-am facut a fost sa ne racorim in mare. Bineeeee raaaaaau!

Amenajari la Punta Corvo

Dupa ce ne-am recapatat transpiratia si ne-am reglat temperatura, am avut timp sa admiram si ceea ce a facut natura. Dar si oamenii 🙂 Cele peste 700 de trepte au fost muncite cu piroane de fier si trepte de lemn. N-au rezistat chiar toate dar mai erau si trepte de piatra prin anumite locuri.

Apoi plaja era protejata de o plasa de sarma, ca sa nu te trezesti pe scari sau pe nisip cu bolovani in cap.

Ceea ce vedeti nu este un hamac cu pietre, ci o plasa in care s-au oprit bolovanii de pe versant.

Plaja Punta Corvo nu este amenajata, astfel incat daca nu v-ati luat umbrelute dupa voi, trebuie sa va adapostiti dupa stanci. Care sunt destule.

Am stat cateva ore bune la plaja iar cand a inceput sa se ascunda soarele, ne-am facut si noi curaj pentru urcare 🙂

Pentru mine a fost mai usor decat la coborare, chiar daca am ajuns sus transiprat fleasca cu cam fara respiratie.

Eeeee, ce-ar mai fi mers o masa de seara pe terasa restaurantului din Montemarcello. Din pacate drumul cu serpentine si curbe multe i-a descurajat pe cei cu rau de masina, astfel incat am lasat experienta pentru alta data.

Pana atunci va las cu imagini de la plaja neagra si cu impresii italiene pe TripAdvisor.

P.S.

Peste tot in zona am auzit despre „Golful Poetilor”. Chiar si-n drum spre Punta Corvo 🙂

Daniel Botea

Blogoltean verde ca prazul si natural ca Aloe Vera.

Informatia utila impartasita este remediul natural contra ignorantei