L-am cunoscut pe Petre la prima Gala SuperBlog de la Vila Alpin.
De atunci ne intalnim la Straja macar o data in fiecare iarna. Ocazie tocmai buna ca sa-l iau la intrebari.
Cateva cuvinte despre tine: de unde esti, cu ce te ocupi si de ce 🙂
Sunt din Râmnicu-Sărat, localitatea cu cei mai multi cetăteni sărati dar si dulci. Sunt din generatia de sacrificiu a României, cea a decreteilor. Am terminat un liceu de mate-fizica, suficient de bun pentru a putea vinde cartofi prăjiti 🙂
Glumesc, îmi place mult ce fac, îmi da o satisfactie lucrul cu oamenii, nu mă văd făcând altceva. Aaaaaaaaa, mi-ar plăcea să fiu… blogger 🙂
Cand ai venit prima data la Vila Alpin din Straja? Ce stiai atunci despre Straja?
Prima dată la Straja am venit în 2013, primul contact fiind destul de interesant. Am avut noroc sa pot ajuta la Gala SuperBlog dar si peisajele de aici m-au lăsat fără cuvinte.
De Straja nu auzisem niciodată, doar cu câteva luni înainte, lucrând pe litoral, cineva m-a întrebat:
– Ce faci iarna?
– Nimic, odihna si eventual evenimente!
– Vino la noi, la statiunea Straja.
Am crezut că este o gluma, nu stiam că există. Chiar dacă am fost olimpic la geografie 🙂
De ce ai revenit si-n urmatorii ani?
Am întâlnit oameni frumosi. Scurt. România este frumoasa si mai are încă oameni de calitate.
Cum vezi Straja de acum?
Straja îmi pare ceva gen Vama Veche. Se poate spune ca are acelasi fel de expansiune, dar din păcate haotică.
Ce crezi ca are diferit Vila Alpin fata de alte cabane sau vile din Straja?
Oamenii. Vila Alpin are personal de calitate. Are o energie pozitivă ascunsă, imperceptibila dar este acolo. Pot spune că este un punct strategic al statiunii.
Ce-ti place cel mai mult in Straja?
Răsăritul. Dacă te poti trezi dimineata si ai noroc să fie senin, răsăritul soarelui peste munti este de poveste.
Care este mancarea preferata din meniul Aplin Straja?
De departe, coasta la garnită. Dar toate produsele sunt exceptionale.
Ai fost la Straja si in alte perioade in afara de iarna? Cum este Straja atunci?
Nu. Am fost în Straja doar iarna dar cu sigurantă si toamna este feeric. Poate am să vin odată.
Povesteste-ne o intamplare hazlie de la Straja.
Aaa, de nenumărate ori ne-am prăpădit de râs. Dar am una mortală. Am avut un iesean, cu un simt al umorului dat naibii. Eram la muncă, destul de cald, undeva prin Februarie, acum vreo cinci ani.
Sala plină, tineri multi, mâncare, papanasi, băutură, muzică, veselie etc. O tânără care comandase papanasi observă că are o furnica în farfurie. Strigăt disperata la Theo:
– Hei, aici am o furnică!
La care el se întoarce calm si îi spune:
– Hai tu, acum cât crezi că poate mânca furnica aia?!
Pentru final te rog sa adresezi o urare de inceput de an celor care viziteaza Straja.
Urare? Tuturor celor care trec prin Straja, pe la Alpin, un an nou plin de bucurii si împliniri! Iar prietenilor mei, cei reali si virtuali, un an plin de izbanzi si La Multi Ani!
Multumesc frumos!

Blogoltean verde ca prazul si natural ca Aloe Vera.
Informatia utila impartasita este remediul natural contra ignorantei
case de marcat
interesant. foarte interesant
Siminiuc
Interesant si totodata adevarat! Semnat: „ieşeanul”!
Si chiar nu mancase furnica din papanasi ca era la „dieta”!
Daniel Botea
Eu nu le am cu dulciurile, desi nu sunt nici furnica, nici la dieta 🙂 Deci nu pot nici sa infirm, nici sa confirm 🙂