Amintiri din bucataria bunicii, leapsa de plouat in gura

Am primit de la Dana o leapsa cu amintiri din bucataria bunicii. Invitatia era inainte de vacanta greceasca, dar n-am vrut sa amestec gusturile copilariei cu savorile grecesti. Asa ca revin acum.

Amintiri din bucataria bunicii

Am copilarit la tara, asa ca de-acolo vin cele mai savuroase amintiri bucataritoare. Dana a redactat leapsa cu expresii fotbalistice, eu ma voi orienta spre cateva din handbal 🙂

Cand bunica gatea, treaba mea era sa…

… nu parasesc perimetrul semicercul. Nimic nu se compara cu o paine proaspat scoasa din ţest, in care indesam branza de tara. Cu codrul astfel umplut faceam un sprint pana-n gradina si completam cu ceapa sau usturoi verde, dupa caz. Sau cu rosii coapte, dupa anotimp.

La fel cu ciorba sau mancarea proaspata. Era bine sa fim in preajma cand se pregatea masa, ca sa nu luam cartonas galben. Mamamare avea o vorba: „A venit ora mesei, te tragi spre casa ta”.

Copii fiind, cateodata mai uitam si ne luam cu jocul impreuna cu copiii din zona. A doua oara nu se mai intampla, pentru ca ne pastea un marcaj om la om si o sedinta tehnica.

Mai aveam si alte roluri in strategia de echipa. De exemplu, imi placea sa pescuiesc.

Ma trezeam cu noapte-n cap, iar pe la pranz ma intorceam cu pestii pescuiti. Impreuna cu bunicul meu ii curatam, apoi luam o pauza de somn, tocmai bine cat se facea ciorba de peste. Ciorba mai buna decat cea facuta din peste proaspat prins nu exista. Nici saramura de peste 🙂

Mirosul care ma duce direct in bucataria bunicii este…

…ciorba bucatarita la foc mic. Cu zeama de varza, evident.

Avea bunica mea o stiinta a slow-food-ului care i-ar descalifica pe cei mai buni experti de azi. Bucatarea totul la foc mic. Din acest motiv nu ne facea cartofi prajiti sau oua ochiuri, care se fac cu focul tare. Dar pe-astea le faceam si noi, cand am mai crescut.

Asta era 7-le de baza pe care-l exersa de multi ani Mamamare:

• gatit la foc mic,
• legume proaspete din gradina sau peste proaspat prins,
• oua de la gainile din curte,
• mestecat si gustat cu lingura de lemn,
• zeama de varza la ciorba (sau corcoduse verzi, cand era sezonul),
• carne doar in weekend, in rest legumele erau la putere
• ingredientele puse dupa ochi.

Bunica gatea „dupa ochi”, insa avea oalele, blidele si ustensilele ei, in care punea mereu aceleasi cantitati.

Gustul care imi aduce amintiri din bucataria bunicii…

Pfoai, aici sunt mai multe 🙂

Mamaliga cu branza. Mamaliga bunicii avea o culoare galben-rosiatica, era bine framantata si cu gust persistent. Si mirosul de branza care se topea cand o ascundeam sub mamaliga mi-a ramas in minte.

Ciorba de varza cu zeama de varza si mamaliga… Iar imi ploua in gura.

Nu mai zic ca atunci cand facea saramura de peste sau de pui, Mamamare cocea si niste ciusti, cu care luam saramura in loc de lingura. Gustul ala de saramura si mirosul de ciusca (ardei verde) copt are rol de „engage” direct in copilarie. Si de plouat in gura 🙂

Mai zic de porumb copt in ţest?

Daca ar fi fost dupa mine, as fi mancat toata ziua numai…

…peste. Pe bune si acum as manca peste de dimineata, la pranz si seara. Si desert de peste, daca ar exista.

Desi cand eram copil mancam cu pofta, acum nu as mai putea manca…

…margarina cu dulceata. Pai da, dimineata mancam paine peste care intindeam margarina (mai rar unt), apoi marmelada si pe urma branza. Alaturi de un ceai formau micul dejun standard.

Probabil ca am mancat de prea multe ori, ca acum nu prea ma mai ating de marmelada, dulceata si in general de dulce. Si nici n-as mai manca margarina 🙂

Desi stiam ca n-ar prea fi voie, prin bucatarie obisnuiam sa…

… dansez 🙂 Chiar cu riscul de varsa farfuriile pline si de a lua o eliminare de 2 minute din bucatarie, aduceam farfuriile sau taiam paine in ritm de dans. Bineinteles pe linia melodica pe care o auzeam la radio-ul din „sofru”.

Mai am si alte amintiri din bucataria bunicii, cu iz muzical. Avea Mamamare un „cârpător” mare din lem, cu coada lunga, cu carte scotea paine din test. Ei bine ala avea o forma de mandolina mai mare. Si de multe ori „cantam” la el in timp de dansam prin bucatarie 🙂

Cea mai pregnantă amintire din bucataria bunicii…

Am vazut-o pe Mamamare de atatea ori in fata ţestului, pe scaunelul de lemn, incat mi-a ramas imaginea intiparita in memorie.

Bunicii s-au prapadit de multa vreme, dar revad imaginea in minte la intrarea in bucataria de la tara. Si parca simt mirosul de paine proaspata, chiar daca ţestul nu este aprins.

Pasez leapsa cu pofta pe semicercul blogosferic oltenesc, catre Mirela Coman, Cristi Nedelcu, Raluca Brezniceanu si Alin Sintimbrean. Si spre oricine mai saliveaza la astfel de amintiri.

Spor savurator!

Daniel Botea

Blogoltean verde ca prazul si natural ca Aloe Vera.

Informatia utila impartasita este remediul natural contra ignorantei