Am tot auzit de Vulcanii Noroiosi din Buzau, dar n-am avut ocazia sa ajung. Acum daca tot au fost Portile Deschise la Crama Rotenberg, am plecat din Urlati spre judetul Buzau.
Drum intortocheat pana la Vulcanii Noroiosi
Drumul de la Urlati la Vulcanii Noroiosi din Paclele Mari n-a fost foarte lung. Insa destul de intortocheat, cu urcari, coborari si serpentine care nu te lasau sa te bucuri de peisaj.
Am ajuns in jurul pranzului, pe o vreme cand noroasa, cand insorita, dar cu vant staruitor mai tot timpul.
Din acest motiv am si pus background muzical la integistrarile video, ca sa nu se auda vajaiala produsa de vant.
Insa panorama selenara merita toate drumurile intortocheate si toate mofturile meteo.
Daca din vederea de ansambu nu v-ati facut inca o imagine despre maretia peisajului, va las cu mai mult peisaj si cu mai putin factor uman 🙂
Si intregesc impresia cu un video de jur imprejurul bulbucelilor noroioase.
Impresionante si eruptiile noroioase, dar si peisajul creat de aceste eruptii este incredibil.
Cred ca asa de uimiti s-au simtit si primii oameni care au pasit pe Luna.
Informatiile de pe indicatoare te aduc insa cu picioarele pe Pamant si completeaza perfect experienta cu date stiintifice si statistice.
Pentru data viitoare
Pe langa Vulcanii Noroiosi de la Paclele Mari mai exista verisori la Paclele Mici si Fierbatorile de la Beciu.
Paclele se refera la vulcanii in forma de trunchiuri de con, din cauza argilei mai vascoase.
Fierbatorile sunt vulcani plati, de forma circulara. Insa i-am vazut doar in imagini la Paclele Mari pe indicatoare, n-am mai ajus la Beciu.
Am lasat descoperirile pentru data viitoare si am facut poze cu Vulcanii Noroiosi de la Paclele Mari.
La mine nu s-a nimerit bulbuceala, dar aveti destule dovezi in filmarile scurte de mai sus.
Dupa atata plimbare cu masina si apoi pe jos printre colinele „selenare” ni se cam facuse foame.
Foarte convingatoare si mesajele de langa parcare 🙂
E foarte bine sa ai totul intr-un singur loc. Adica am platit si parcarea si biletul de intrare in acelasi loc de unde am luat un magnet la plecare. Iar mancarea se gasea la 2 pasi de parcare, calda si tocmai buna de savurat.
N-a fost ceva foarte sofisticat, dar am mancat ok, simplu si eficient.
Singura nemultumire legata de zona este lipsa semnalului pe mobil. Nici voce si nici date. Asa ca la plecare nu se mai incarca harta pentru orientare 🙂
Noroc ca ne-am mai amintit cateva detalii de la venire si am mai vazut si alte masini care erau pe drum pana cand a revenit semnalul.
Dar asta sa fie necazul, ca-n rest a meritat toate eforturile peisajul.
Spor calator!
Blogoltean verde ca prazul si natural ca Aloe Vera.
Informatia utila impartasita este remediul natural contra ignorantei
