La apa la Gilort, reconstructie ecologica cu altfel de efort

„Si m-ai dus la apa la Gilort, Da’ eu nu stiam neica sa-not”. Versurile din cantecul Mariei Lataretu sunt acum valabile pentru pestii din Gilort, care nu mai pot trece peste pragurile inalte construite de oameni.

Infotrip la apa la Gilort pentru reconstructie ecologica

Masuratorile stiintifice si pescarii au confirmat ca pe raul Gilort s-au imputinat sau chiar au disparut pestii in amonte. Fenomenul are legatura si cu pragurile de beton construite pentru a proteja pilonii podului de la Targu Carbunesti. In acest fel pestii nu ma pot urca in amonte.

Alte lucrari, defrisarile de pe malul Gilortului si pasunatul excesiv au dus la eroziunea malurilor raului. Au „intrat la apa” la Gilort terenuri agricole si zone de pasunat, iar cursul raului a gasit noi trasee.

curs neregulat la apa la Gilort

Acestea au fost primele informatii pe care le-am inteles vorbind cu responsabilii proiectului Fish for Life. Este vorba despre Agentia pentru Protectia Mediului Gorj, in colaborare cu Invisible Nature si Universitatea din Bucuresti (CCMESI).

Fish fot Life Gilort 2023

Impreuna au finalizat in Septembrie o serie de lucrari de reconstructie ecologică pe raul Gilort, in cadrul Proiectului Fish for Life.

Numele complet al proiectului este „Refacerea culoarelor de migratie si a habitatelor pentru speciile de pesti reofili din Raul Gilort” pe raza comunei Bengesti-Ciocadia. Proiectul Life for Fish a inceput la 1 Septembrie 2017 in arealul Sitului Natura 2000 Raul Gilort.

Am aflat despre acest proiect in primavara anului 2017 la Craiova2Online. Ma bucur ca o parte dintre participantii de atunci au fost prezenti in infotripul din 2023.

la apa la Gilort Fish For Life 2023

Nu am stat doar in fata proiectorului ca sa intelegem notiunile teoretice, ci am luat-o la pas pe malurile Gilortului.

Si ne-am dus la apa la Gilort

Ba cateva colege au facut cativa pasi chiar prin apa la Gilort, chiar daca n-aveau habar de inot 🙂

la apa la Gilort

Proiectul Fish for Life este finantat de Comisia Europeana prin programul LIFE+ Nature, co-finantat de Guvernul Romaniei.

Printre obiectivele proiectului se numara:

  • imbunatatirea diversitatii habitatelor pentru 4 specii de pesti prin:
    • diversificarea variabilitatii morfologice si caracteristicilor fizice ale albiei raului,
    • refacerea conectivitatii longitudinale a raului Gilort,
  • mentinerea caracteristicilor hidromorfologice a cinci corpuri de rau pe o distanta de aproximativ 26 de km.

Am fost in infotrip alaturi de bloggeri craioveni si invitati din Bucuresti, ca sa intelegem mai bine reconstructia ecologica de pe Gilort.

Altfel de masuri de reconstructie ecologica

Reconstructie ecologica inseamna altfel de abordari si de metode mai prietenoase cu mediul.

De exemplu lemn mort in apa inseamna mai multa viata pentru pesti. Trunchiurile putrezite sunt descompuse de anumite vietuitoare din apa, care la randul lor devin hrana pentru pesti. Ragaliile (trunchiuri cu radacini) modeleaza curentii din apa si asigura adapost pentru pesti.

arbori la mal

Defrisarile de pe malurile Gilortului si pasunatul intensiv au dus la disparitia arborilor de langa rau. Acestia aveau si rolul de a fixa malurile Gilortului. Odata cu disparitia pestilor a inceput si eroziunea malurilor.

Reconstructia ecologica prin metode „altfel” aduce beneficii atat habitatelor din raul Gilort, cat si comunitatilor de pe maluri.

Lucrarile au inclus mai multe tipuri de structuri pentru:

  • reducerea eroziunii malurilor raului Gilort,
  • cresterea diversitatii de habitate pentru speciile de pesti reofili.

Pentru ca am vorbit despre „altfel de masuri”, sa vedem care au fost acestea in cazul Gilortului.  Cateva dintre lucrarile de reconstructie ecologica pe care le-am observat:

  • busteni proiectati sau busteni prag (un total de 16 bucati),
  • casoaie simpla (formata din 14 trunchiuri) sau casoaie dubla (formata din 16 trunchiuri),
  • anrocamente de dimensiuni variabile (in număr de 241),
  • consolidarea malului raului Gilort pe trei sectoare, insumand aproximativ 509 m.

Hai sa si explicam termenii de mai sus.

Aici sunt busteni proiectati in mal.

arbori fara radacini proiectati in malurile Gilortului

Aici este o ragalie (arbore cu radacina) in albia raului.

ragalii in apa

Ragaliile pot fi proiectate si-n malul Gilortului.

arbore cu radacini la apa la Gilort

Casoaie se numeste aceasta constructie din mai multi arbori.

casoaie in albia raului Gilort

Anrocamentele sunt acele aglomerari de roci in albia raului.

pietre in apa

Consolidarea malurilor Gilortului

Am vazut si cateva zone in care s-a lucrat pentru refacerea conectivitatii padurilor ripariene si pentru reducerea eroziunii malurilor.

Au fost plantati aproape 6000 de puieti:

  • salcie alba (823 puieti),
  • anin negru (2835 puieti),
  • plop negru/plop alb (1800 puieti),
  • frasin (517 puieti).

refacere padure ripariana la apa la Gilort

Pentru un plus de reusita la plantare, 30% din totalul puieților de anin negru plantați au fost recoltati din arealul sitului Natura 2000 Raul Gilort. S-au respectat conditiile referitoare la dimensiuni si calitate impuse de standardele silvice.

Lucrarile de plantare continua in toamna lui 2023 pentru a ajunge la o suprafata totala reimpadurita de 3,09 hectare.

La apa la Gilort si speciile de pesti protejati

Am inceput articolul vorbind despre pestii si speciile protejate din raul Gilort.

Printre speciile vizate de proiect se numara 3 specii de pesti si un ciclostom:

  • mreana vanata (Barbus petenyi),
  • porcusorul de nisip (Romanogobio albipinnatus),
  • dunarita (Sabanejewia balcanica),
  • chiscarul (Eudontomyzon mariae).

Ca sa fac legatura cu lucrarile de mai sus, prezenta rocilor in apa alterneaza tipurile de curenti si influenteaza depunerile de sedimente.

Ragaliile (arborii cu radacini) influenteaza habitatele acvatice.

Cea mai buna dovada a fost prezenta unui pescar intr-o zona in care in apa erau trunchiuri de copaci. Ne-am convins ca erau fauna acvatica in acea zona dupa ce-am vazut ca pescarul respectiv nu statea degeaba, ci prindea peste dupa peste.

pescuit la Gilort

Unele specii de pesti prefera cursurile repezi, altele zonele mai linistite, nisipoase sau maloase. Din aceste motive este necesara o diversitate de habitate pe raul Gilort. Iar metodele „altfel” favorizeaza o astfel de diversitate, in comparatie cu uniformizarea albiilor raurilor.

Am vazut si lucrarile pentru „conectivitate longitudinala” pe Gilort. Pragurile construite de om impiedica accesul pestilor in aval. Speciile protejate din raul Gilort nu au puterea pastravului ca sa treaca peste obstacole, iar zona din amonte se depopuleaza.

prag de beton langa pod

Pentru a reduce acest fenomen, am vazut pasajul de trecere construit langa podul de la Targul Carbunesti.

Pod Targu Carbunesti

Structura de beton este construita in zig-zag, cu pante line pentru fiecare zona, asemanatoare cu rampele pentru persoanele cu dizabilitati.

Pestii simt curentul mai slab de apa care circula prin pasajul de trecere si astfel pot trece in amonte cu efor minim.

pasaj de trecere pentru pesti

Nu stiam ca exista astfel de probleme si de abordari pe Gilort, dar ma bucur sa vad ca lucrurile se pot face si altfel.

Spor schimbator!

Leave a Reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.