Un cadeau de bon goût

Ad Blocker Detected

Tema blogului nu afiseaza imaginile in anumite combinatii de conditii gen Chrome pe Windows 10 cu Ad-Blocker activat sau Mozilla si Windows 7. Pana cand se remediaza bug-ul te rog sa-i dai o exceptie la Ad-Blocker sau un Refresh si vei vedea si imaginile de pe blog. Multumesc frumos!

Un cadeau de bon goût
Imi place sa-mi arat „talentele culinare”, insa numai in ceea ce priveste unele meniuri mai usoare.

Si daca m-am specializat in salate sau mancaruri fara carne si am chiar propria reteta de omleta CLOMPI, acum vreau sa ma specializez si in preparate pe baza de carne. 

Dar nu orice preparate, ci adevarate delicatese culinare.

Si ca sa vedeti in ce directie ma orientez, vreau sa spun ca sunt un iubitor al gastronomiei frantuzesti si al stilului lor de viata.

Am avut norocul ca prima iesire in strainatate sa fie in cadrul unui proiect „Connaissance de la France” si timp de doua saptamani am descoperit stilul de viata al francezilor din mai multe puncte de vedere: cultura, gastronomie, obiceiuri, sport etc.

Acest lucru se intampla in 1994 si chiar daca la noi abia atunci era vremea aparitiei fast-food-urilor, la francezi am observat o traditie anti-fast-food. Mese lungi (si la propriu si la figurat, pentru ca eram vreo 30 de persoane iar o masa se intindea 2-3 ore), stropite din belsug cu vin rosu si cu conversatii interesante.
Mese lungi si la propriu si la figurat
Am descoperit ca francezii stiu sa traiasca si sa se bucure de viata, gastronomia si vinul rosu nefiind doar simple ingrediente ale unor mese reusite ci elemente de traditie ridicate la rang de arta.

Si daca in copilarie si adolescenta eram fascinat de muschetari si de filme de capa si spada, in Franta am avut posibilitatea sa verific: „le vin rouge” si „la haute cuisine francaise” sunt elemente nelipsite din viata cotidiana a unui „bon viveur”, exact ca in cartile respective.

Exista si asa numitul „paradox francez”, datorat faptului ca desi francezii mananca mai gras si beau mai mult decat vecinii lor, sunt totusi mai longevivi si au mai putine probleme cardio-vasculare.

Francezii mananca si foie gras, nu se feresc de croissant, de choix a la creme si alte dulciuri, iar de branzeturi nici atat. Dar sunt mai sanatosi decat alte popoare.

S-a incercat explicarea acestui paradox prin proprietatile vinului rosu consumat in timpul mesei. Apoi s-a crezut ca branza cu mucegai albastru este secretul frantuzesc al longevitatii si sanatatii. Fiecare element are rolul sau, insa singura explicatie pe deplin acceptata este stilul de viata al francezilor.

La mancare se pune baza pe calitate, nu pe cantitate, vinul rosu nu lipseste de la masa, iar masa este un prilej de bucurie si de socializare, nu un moment de inghitire pe fuga a mancarii.

degustare la crama
In cele doua saptamani petrecute in Franta am avut prilejul sa vizitam si o crama si am retinuta inca de atunci ca se pune mare pret pe calitatea si veridicitatea vinurilor.

Mai tarziu, prin 2000, am lucrat intr-o firma franco-romana, iar patronul francez ne-a povestit ca in Franta falsificarea vinului se pedepseste foarte aspru, fiind considerata o adevarata crima. O blasfemie ar fi considerata si practica de la noi referitoare la „sprit”.

V-am povestit toate aceste lucruri deoarece sunt amintiri placute pe care le-am redescoperit acum, dand curs provocarii Borealy de a ne imagina cadoul perfect pentru noi insine.

Iar cand (mi-)am descoperit cadoul de la Borealy, constand dintr-o carte de „Bucatarie medievala franceza – mancaruri de carne” alaturi de un vin rosu de Bordeaux, amintirile au inceput sa zboare prin toate acele locuri in care am descoperit Franta culinara.

Vrand sa le pun pe hartie, am mai descoperit faptul ca acest cadou reprezinta pentru mine o sinteza extraordinara a spiritului francez.

Cartea de bucatarie haute-cuisine este o editie de lux, din hartie realizata manual, fiind, la fel ca si vinul de Bordeaux, „seulement pour les connaisseurs”.

Si daca in carte se vorbeste despre secretele gastronomiei frantuzesti, sa spunem ca si hartia a fost un secret bine pazit.

Hartia era folosita in China inca din anul 98, insa secretul de fabricatie a fost pastrat pana in secolul al VIII-lea. Hartia a ajuns in Europa dupa anul 1100, prima data in Spania, fabricarea extinzandu-se apoi in Franta, Germania, Anglia etc. 

Cu atata mai rafinata si mai valoroasa este o astfel de carte in timpurile noastre. Si ca sa va dati seama cata munca necesita o foaie de hartie realizata manual, am poposit chiar la inventatorii hartiei, chinezii, intr-un sat uitat de timp in care inca se folosesc metode artizanale.

[youtube https://www.youtube.com/watch?v=rGV2b27osLA]

Nu stiu cat de bine ati inteles limba franceza si ce faceau acolo chinezii cu acele radacini amestecate in apa. Asa ca, pentru a reveni la bucatarie :), am completat obtinerea hartiei realizata manual cu metode mai noi, folosind hartie reciclata.

[youtube https://www.youtube.com/watch?v=ARsOfTqjR3U]

Mai completez cu faptul ca primul meu job a fost intr-o editura si am „trait” toate etapele realizarii unei carti, odata ce ai la dispozitie hartia 🙂

Avand in vedere toate aceste „ingrediente” de viata, cred ca acesta este unul dintre cadourile care ma reprezinta cel mai bine atat prin prisma experientelor traite, cat si prin trairile viitoare.

Particip cu acest articol la Spring SuperBlog 2013.

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.