Motive de sparanghelie

Am tot auzit zilele astea ca nu se mai respecta restrictiile, pentru ca au vazut oamenii ce s-a intamplat la Cluj. Ma refer la imbulzeaza creata de romanii care au plecat la cules de sparanghel in Germania. Insa motive de sparanghelie au fost si inainte, daca te uiti la miile de amenzi date pana atunci.

Hai sa le luam pe rand, ca sa nu ne incurcam.

La munca in Germania, motive de „sparanghelie” in Romania

Am vazut mare tapaj ca, vezi doamne, Neamtu’ nostru se ploconeste la Merkel. De-aia face exceptii de la restrictii si „trimite scalvii din Romania” la cules de sparanghel.

Daca ati fost atenti, primele masuri legate de munca au fost luate la granita cu Ungaria. Cu mult inainte. Sunt romanii care muncesc in Ungaria, posibil si unguri care sa munceasca in Romania, asta nu stiu. Iar Guvernul a reglementat exceptii pentru aceste zone. Dar atentie, pentru munca.

Se pregatesc masuri similare pentru muncitorii sezonieri de la granita cu Bulgaria.

Sa ne intelegem. Sunt de acord cu munca, dar cu respectarea restrictiilor impuse de pandemie. Faptul ca romanii se duc sa munceasca in Germania este un lucru bun pe fond. Insa planificarea din Romania n-a fost buna. Ma refer aici la plecarile din zonele de carantina din Judetul Suceava sau la „hartiile” date de primari. Bineinteles ma refer si la imbulzeala de pe aeroport si la organizarea tip „varza a la Cluj”.

Varza a la Cluj, motive de sparanghelie pentru altii

Aici a fost o planificare romaneasca deficitara. S-a rezolvat pana la urma, cu intarziere. Au fost si dupa aceea zboruri la munca spre Germania, dar cu respectarea regulilor normale pe timp de pandemie, fara aglomeratie.

N-ar fi rau ca in astfel de cazuri care implica „organizare nemteasca” autoritatile sa inceapa cu un proiect pilot. Pleaca 5000 de romani in Germania la munca? Atunci sa testeze cu  500, ca sa vada daca sunt in stare sa reuseasca o organizare nemteasca.

Motive de sparanghelie

Pentru cei care au facut din „cazul Cluj” motiv de (s)paranghelie si de nerespectare a restrictiilor, am o veste proasta.

Daca vreunul dintre muncitorii care au plecat s-a infectat cu Covid in aglomerarea respectiva, va fi tratat in Germania. Banuiesc ca au si asigurari de sanatate in contractele de munca, daca tot e treaba nemteasca. Iar sistemul de sanatate din Germania este net superior celui din Romania. Ca sa nu mai vorbim de eficienta.

In conditii asemanatoare de cazuri de coronavirus la 1 milion de persoane, Germania sta mult mai bine comparativ cu vecinii. In Germania la 1538 de infestari la milionul de persoane sunt 3022 decese. In timp ce la vecinii francezi, la 1422 cazuri la milionul de persoane sunt 14393 de decese.

Mare diferenta de la 3 022 la 14 393, nu-i asa. Cat credeti ca ar fi de mare diferenta fata de sistemul medical din Romania, la acelasi numar de cazuri?

N-am vrut sa compar cu Italia sau cu Spania, unde numarul de imbolnaviri este mult mai mare iar decesele se indreapta spre 20 0000. Datele actualizate pentru fiecare tara le gasiti aici

Cand ii numiti sclavi sau inconstienti pe cei care au riscat sa plece la munca in Germania, ganditi-va ca sunt constienti ca risca mai putin decat in Romania. Pe „niste bani” pe care in tara nu-i castiga intr-un an sau ani de zile.

Asa ca atunci cand dati vina pe cei care au plecat la munca de la Cluj ca sa incalcati voi restrictiile, mai ganditi-va. Merita sa va imbolnaviti in Romania? Merita sa luati vreo amenda pentru motive puerile gen petreceri, paranghelii, evadari din carantina/izolare sau deplasari de placere?

Care-i treaba cu sparanghelul la nemti

Daca tot am ajuns la placeri, hai sa vedem care-i faza cu „spargelul” nemtesc. Mai mancam si noi sparanghel, dar nu este un o traditiie ca in Germania.

dovlecei copti, ou ochi si sparanghel

Nu stiu daca gasim ceva asemanator in Romania. Poate prazul in Oltenia 🙂

Am avut ocazia sa vizitez de mai multe ori Heidelberg si imprejurimile. Ei bine, cand am fost in Schwetzingen, era un grup statuar deosebit inainte de intrarea in gradinile superbe.

Doamna cu sparanghel

Prietenii nostri din Germania ne-au spus ca este dedicat vanzatorilor de sparanghel (spargel la nemti). Spargel Frau se numara printre atractiile micului oras Schwetzingen. Grupul statuar a fost realizat din bronz de artistul Franz-Werner Müller-Steinfurth in 1990.

Piata de sparanghel

Sparanghelul are o traditie de peste 350 de ani in zona, fiind cultivat prima data in Schwetzingen in 1668.

In 1871, antreprenorul Max Bassermann a creat primele culturi mari de sparanghel in Schwetzingen. Recoltele erau procesate in fabrica sa de conserve, devenind disponibile tot timpul anului.

Din 1894 si pana astazi in zona Schlossplatz (unde este si statuia) se organizeaza piata de sparanghel. Primul festival de sparanghel a avut loc in 1904 si se tine si astazi in Schwetzingen in luna Aprilie.

In 1910 gradinarul Gustav Adolph Unselt a reusit sa obtina soiuri de sparanghel cu un randament ridicat. Acest lucru a facut din Schwetzingen orasul sparanghelului.

De ce sparanghel

Am gasit la Oana Cuzino cateva beneficii ale sparanghelului, care este o sursa sursă importantă de vitamina C, K acid folic, potasiu si mangan. La rubrica Ce se intampla Doctore, ne povesteste despre nutrientii sparanghelului care-i confera proprietati anti-imbatranire si care protejeaza impotriva cancerului, pietrelor la rinichi si durerilor articulare.

Provenind din familia Liliaceae (la fel ca Aloe Vera, ceapa, praz sau usturoi), sparanghelul are putine calorii si nu contine grasimi. Se gateste rapid, timp de doar cateva minute (prajit, pe gratar sau la abur). Prin fierbere indelungata si-ar pierde substantele active benefice.

Sparanghelul pe care-l gasim noi in supermarket este cel verde (grün). Cel alb (weiß) este mai scump, fiind cultivat intr-un mediu mai intunecat. Este considerat o delicatesa in Germania, de unde si denumirea de „aurul alb”.

Uite si cateva preturi, pentru comparatie 🙂

sparanghel alb si verde

Sursa foto

Sparanghelul alb, denumit si „aurul alb”, nu este usor de obtinut. Dureaza mult timp pana cand creste, se cultiva doar in anumite zone si se recolteaza intr-o perioada scurta de timp.

De aici si nevoia masiva de culegatori, pe care nemtii ii importa din Romania, Bulgaria si Polonia pentru perioada Aprilie – Iunie.

Spor!

2 Comments

    • Daniel Botea

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.