Ziua Dunarii la Garla Mare, in Delta Olteniei de 400 hectare

V-am mai spus eu despre Delta de la tara, acum vorbim la o scara mai mare despre Delta Olteniei de la Garla Mare. Am sarbatorit Ziua Dunarii pe malul fluviului, la Cetate in judetul Dolj si la Garla Mare in judetul Mehedinti.

Amintiri din  copilarie

Am petrecut vacantele copilariei la tara, pe malurile Dunarii. Atat bunicii de la Macesu de Jos cat si cei de la Bechet aveau legatura cu pescuitul. Drept urmare vacantele de la tara erau adevarate partide de pescuit zilnic 🙂

Bunicii nu mai sunt, dar am continuat sa merg la pescuit in weekendurile in care ma duceam la tara. Dupa 2006, cand inundatiile catastrofale au lovit toata Valea Dunarii, au fost si cateva urmari mai putin rele.

In primul rand in zona a fost foarte mult peste. Pana si Daria mea prindea 1-2 kilograme cu o mica undita in cateva ore, desi n-avea nici 10 ani atunci.

In al doilea rand apa ramasa a dus la formarea unui peisaj specific Deltei. Poti sa-mi zici ca acesta nu este peisaj de Delta?

Delta de la tara la Macesu de Jos

Delta de la tara

La 10 ani dupa inundatii zona redevenise la o stare in care a fost multa vreme inainte de a o cunoaste noi.

Cate dintre aceste pasari ai vazut prin Delta Dunarii?

pasari de balta Macesu de Jos

Sa mai spun ca am prins in premiera si stiuca in Delta de la tara?

stiuca in Delta de la tara

Bunicul meu de la Macesul de Jos a fost pescar in tinerete si avea pamant „la Balta”. Toamna tarziu venea acasa cu barca, inainte ca Dunarea sa ajunga la marginea satului.

Cand se retragea Dunarea bunicul revenea „la Balta” unde era paradisul pescuitului. In plus pamantul ingrasat de sedimente era roditor pentru agricultura si legumicultura.

Imi povestea ca intr-un an a avut un „dovlete” care a crescut cat „ţăstul”. Dovleacul urias era cam aproape de drum, asa ca a legat cainele de el, ca sa nu fie tentant pentru trecatorii de ocazie.

Ei bine, in 2006 Dunarea a revenit pe locurile pe care le stia de sute de ani, inainte de a fi indiguita si inghesuita pe cursul pe care-l stim noi.

Nu cred ca atunci a fost singura data cand Dunarea a intrat in sat, cel putin la Macesul de Jos. Tin minte ca eram copii si ne ascundeam prin santurile sapate pentru canalizare, iar pamantul era plin de scoici. Era semn clar ca Dunarea mai fusese prin locul in care este acum satul.

Anul asta inca n-am ajuns la tara la pescuit, insa ieri am sarbatorit Ziua Dunarii la Cetate in Dolj si la Garla Mare in Mehedinti. Asa am aflat ca Dunarea poate reveni in vechile locatii in mod controlat si prietenos. Revenirea Dunarii la viata contribuie la refacerea biodiversitatii zonei si deschide oportunitati pentru dezvoltarea socio-economica a zonei.

Tot de Ziua Dunarii am aflat ca peste 80% din zonele umede ale Dunarii si ale principalilor sai afluenti au disparut in decursul ultimilor 150 de ani. Odata cu ele au disparut si ecosistemele gazduite.

Ziua Dunarii la Cetate in judetul Dolj

Am raspuns invitatiei de a afla despre cele 400 de hectare de lunca inundabila revenite la viata cu ajutorul WWF Romania si al Fundatiei Coca-Cola.

La conferinta de presa desfasurata in Portul Cultural Cetate in judetul Dolj am aflat mai multe detalii de la:

  • Hanny BRATU, Marketing and Fundraising Manager, WWF-Romania,
  • Mihaela NITA, Public Affairs Manager, Coca-Cola Romania,
  • Sofia KILIFI, Sustainability & Community manager Europe, The Coca-Cola Company,
  • Peter BARATH, Regional Marketing & Partnerships Director WWF-CEE,
  • Iulia PUIU, Project Manager Freshwater WWF-Romania,
  • Dan-Stefan CHIRU, Secretar de Stat Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor.

Conferinta de presa de Ziua Dunarii

Ziua Dunarii la Garla Mare – Vrata (MH)

Apoi am dat o fuga si-n zona Garla Mare – Vrata din judetul Mehedinti.

in vizita la Delta din Garla Mare de Ziua Dunarii

Zona apartine siturilor Natura 2000 Dunarea la Garla Mare – Maglavit (ROSCI0299) si Gruia – Garla Mare (ROSPA0046). In 2020 a inceput proiectul prin care baltile si zona de 400 de hecatre au inceput sa fie reconectate la Dunare.

Ne-am plimbat de-a lungul canalului care alimenteaza cele 400 de hectare, prilej sa vedem cu ochii nostri fauna si flora din zona.

in vizita la Garla Mare pe canalul de traversare

Mi-am amintit de pasarile vazute la tara, doar ca acum era o zona mult mai mare.

viata acvatica de Ziua Dunarii

Unele erau in departare si le-am surprins cu teleobiectivul.

fauna la Garla Mare de Ziua Dunarii

Alte pasari au zburat chiar pe langa noi.

cormoranul mic

Iar mai tarziu s-au strans la odihna si observare intr-un copac.

cormoran de Ziua Dunarii

Probabil ca daca am fi stat cateva zile, de dimineata pana seara si tot n-am fi vazut cele peste 80 de specii care vietuiesc la Garla Mare. Dintre acestea unele sunt

  • vulnerabile (cormoranul mic),
  • amenintate cu disparitia (rata rosie, vidra, broasca testoasa de lac),
  • in pericol de disparitie (popandaul).

Garla Mare revine la viata

Am primit carte despre revenirea la viata in zona Garla Mare – Vrata. Acolo sunt documentate cu fotografii si informatii flora si fauna din aceasta „mica Delta”.

Garla Mare si fauna specifica

Iata cateva reprezentante ale faunei de la Garla Mare descrise in carte:

  • Barza alba (Ciconia ciconia),
  • Barza neagra (Ciconia nigra),
  • Broasca testoasa de lac (Emys orbicularis),
  • Brotacelul (Hyla arborea),
  • Buhaiul de balta cu burta rosie (Bombina bombina),
  • Chitcanul de mlastina (Neomys anomalus),
  • Ciocintorsul (Recurvirostra avosetta),
  • Codalbul (Haliaeetus albicilla),
  • Corcodelul mic (Tachybaptus ruficollis),
  • Corcodelul mare (Podiceps cristatus),
  • Cormoranul mare (Phalacrocorax carbo),
  • Cormoranul mic (Phalacrocorax pygmaeus),
  • Egreta mare (Casmerodius albus),
  • Egreta mica (Egretta garzetta),
  • Eretele de stuf (Circus aeruginosus),
  • Grangurul (Oriolus oiolus),
  • Lacarul de stuf (Acrocephalus scirpaceus),
  • Lebada de vara (Cygnus olor),
  • Lopatarul (Platalea leucorodia),
  • Nagatul (Vanellus vanellus),
  • Pescarasul albastru (alcedo atthis),
  • Piciorongul (Himantopus himantopus),
  • Popandaul (Spermophilus citellus),
  • Porcusorul de nisip (Gobio albipinnatus),
  • Pupaza (Upupa epops),
  • Rata cu cap castaniu (Aythya ferina),
  • Rata mare (Anas platyrhynchos),
  • Rata motata (Aythya fuligula),
  • Rata rosie (Aythya nyroca),
  • Sarpele de apa (Natrix tessellata),
  • Starcul cenusiu (Ardea cinerea),
  • Starcul galben (Ardeola ralloides),
  • Starcul de noapte (Nycticorax nycticorax),
  • Starcul rosu (Ardea purpurea),
  • Ibisul sau Tiganusul (Plegadis falcinellus) ,
  • Vidra (Lutra lutra).

Reconstructia ecologica de la Garla Mare in cateva cifre de Ziua Dunarii

Beneficiile pentru mediu si comunitate sunt completate de reducerea riscului de inundatii pentru localitatile din aval de Garla Mare. Astfel zona are potentialul de a stoca 5 milioane de metri cubi de apa in timpul viiturilor de pe Dunare.

Garla Mare - Vrata

Ne-am plimbat de-a lungul canalului transversal de alimentare a baltilor din Dunare, cu malurile consolidate cu piatra si plasa de sarma.

canal de alimentare din Dunare

Pasarile s-au instalat deja in zona, la fel si pescarii care beneficiaza si de locuri amenajate.

zbor alb peste pietris alb

Lucrarile de reconstructie ecologica de la Garla Mare-Vrata fac parte dintr-un amplu program european. Parteneriatul „Impreuna pentru Dunare” intre WWF-CEE si Comisia Internationala pentru Protectia Fluviului Dunarea (ICPDR) este finantat cu 4,4 milioane $ de Fundatia Coca-Cola.

In cei 8 ani de parteneriat s-au refacut zone umede si lunci inundabile de-a lungul Dunarii pe o suprafata de 5.462 hectare in 6 tari:

  • Romania,
  • Austria,
  • Ungaria,
  • Croatia,
  • Serbia,
  • Bulgaria.

Aceasta suprafata este echivalentul a peste 7.422 de terenuri de fotbal.

Spuneam ca reconstructia ecologica reduce riscul de inundatii in aval. Lucrarile de recontructie ecologica au crescut capacitatea de stocare a luncii Dunarii cu 13 milioane de metri cubi in cele 6 tari. Adica echivalentul a peste 4.800 de bazine olimpice.

Ce se va intampla in continuare la Garla Mare

Revenind la Garla Mare, urmatoarea etapa consta in dezvoltarea pisciculturii si a ecoturismului. In curand se vor monta cosuri de gunoi si panouri de avertizare, deoarece canalul este deja strajuit de sticle de plastic sau cutii de bere.

zona umeda Garla Mare

Pana atunci va las cu imagini de la Cetate si Garla Mare, surprinse de Ziua Dunarii. Restul de imagini din articol au fost realizate de Raed Krishan.

Spor dezvoltator!

Leave a Reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.