M-a pus pe ganduri intrebarea-concurs gasita la Casuta Oliviei. Teoretic, ar trebui sa reciclam, practic nu reusim nici macar in proportie de 10% 🙁
Dar de ce reusim sa reciclam atat de putin? Cred ca aceste deprinderi vin din educatie, infrastructura si legislatie.
Educatie pentru colectare selectiva si reciclare
Este suficient sa privim chistoacele sau hartiile aruncate pe jos, ca sa ne dam seama care-i situatia. O simpla aruncare a chistocului/hartiei la cosul de gunoi nu este o prioritate pentru multi. Dar sa mai si selectam si sa reciclam?
Daca am fi fost invatati de mici ca e normal sa selectam si sa reciclam, aceasta devenea o obisnuinta, nu o raritate.
Pe de alta parte nici infrastructura nu ne ajuta foarte mult. Sunt situatii in care ai vrea sa arunci ceva la gunoi, dar nu exista cosuri de gunoi in zona. Si atunci multi aleg sa arunce gunoiul pe jos.
Ca multi arunca chiar langa cosurile de gunoi, asta este alta treaba, care ne intoarce la educatie. Iar selectarea si reciclarea necesita inca si mai multa educatie si vointa.
Plus intelegerea faptului ca resursele planetei sunt limitate iar reciclarea contribuie la protectia mediului. Acelasi mediu care ne aduce aminte de nevoia de protectie de fiecare data cand nu ninge iarna sau cand ne topim de seceta vara 🙁
Infrastructura pentru colectare selectiva si reciclare
Daca strazile ar fi curate, mai putini ar arunca gunoaie pe jos. La fel este si atunci cand reciclam. Daca reciclarea ar fi o obisnuinta, ar fi mai putini care n-ar recicla.
Faptul ca oamenii tind sa se comporte in functie de mediul in care actioneaza este demonstrat de teoria ferestrelor sparte.
Pornind de la aceasta teorie, se demonstreaza practic ca pe o strada curata se arunca mai putine gunoaie pe jos. Daca strada este deja murdara, tinde sa devina si mai murdara.
Si iar ajungem la infrastructura deficitara. Sunt suficiente cosuri de gunoi pe strada? Sunt suficiente recipiente pentru reciclare selectiva?
Aceste lucruri depind in primul rand de autoritati, care nu par foarte interesate de reciclare si mai putin de mediu. Vazand viteza cu care dispar spatiile verzi din oras, ai zice ca macar la reciclare autoritatle ar putea face mai mult.
Hai sa vedem cum stam si la legislatie.
Legislatie pentru colectare selectiva si reciclare
La sfarsitul anului trecut nu stiam ca in 2018 va veni provocarea de la Casuta Oliviei. Dar vazand standul SIGUREC de la intrarea in Auchan, am facut o trecere in revista a situatiei din Romania.
Concluzia a fost la fel de sumbra ca in articolul Oliviei. Si comparand cu alte tari in care situatia este mai buna, nici infrastructura si nici legislatia nu ne ajuta.
Daca ar exista un cost in plus pentru ambalajele cumparate, asa cum este in Germania, lumea nu le-ar mai arunca aiurea. Mai degraba le-ar strange si ar recupera banii.
Este adevarat ca ar exista si unii mai comozi care nu s-ar deranja pentru costul ambalajelor. Dar dintr-o astfel de „taxa pe comoditate” s-ar strange suficienti bani incat sa apara si recipiente pentru selectare si reciclare.
Italia nu este pe primul loc la colectare selectiva si reciclare insa intr-o mica comuna cum este Tellaro, fiecare casa avea cele 4 recipiente. Iar colectarea era facuta de autoritati la modul foarte serios, existand un calendar pe zile pentru ridicarea fiecarui tip de deseu municipal.
Ok, n-avem aceasta legislatie. Insa si cea pe care o avem, nu se aplica.
Credeti ca daca ar fi amenzi mai mari si s-ar aplica, ar mai arunca cineva gunoaiele pe unde vrea? Sau ar mai pune gunoi menajer in recipientele pentru colectare selectiva?
Ce putem sa facem in conditiile existente?
E clar, cine vrea sa recicleze poate si acum, chiar daca „infrastructura” nu este incurajatoare. De exemplu, daca vrei sa reciclezi bateriile uzate, majoritatea supermarketurilor au zone de reciclare.
Exista si recipientele acelea mari despre care spuneam aici.
Nu de putine ori am vazut masini oprindu-se langa aceste recipiente si craioveni care aduceau deseurile deja sortate pentru fiecare tip de recipient.
La fel de adevarat este ca mai exista concetateni de-ai nostri care arunca gunoiul menajer in aceste recipiente, desi la 2 pasi sunt pubelele pentru acest tip de gunoi.
In ceea ce ma priveste, la mine la bloc pubelele de gunoi sunt inchise intr-o locatie inconjurata cu sarma. Intrarea e pe baza de cartela iar langa pubelele pentru gunoi menajer mai sunt inca 2 pentru reciclare. Una pentru PET-uri si alta pentru Hartie si Cartoane.
Nu sunt singurul care aduce pet-uri sau cartoane in cele 2 pubele pentru reciclare, acestea nefiind niciodata goale.
O alta modalitate de schimbare a obiceiurilor de reciclare are legatura cu mediatizarea. Spun pe blog de cate ori descopar un loc nou unde putem sa reciclam. Sau aplaud initiativele care ajuta la reciclare.
Merita laudati si cei care au initiative bune. De exemplu, spatiul inchis de la Asociatia Nr. 14 Mircesti, de care apartin, aduce si alte beneficii. Nu intra oricine sa rascoleasca gunoaiele, nu intra cainii vagabonzi iar cand bate vantul, gunoiul ramane in spatiul inchis.
In schimb, parintii mei locuiesc in Brazda iar pubelele sunt intr-un spatiu deschis. Suficient de deschis incat atunci cand bate vantul toate hartiile si cartoanele din pubele sunt impratiate pe strada, prin spatiul verde si prin balcoanele locatarilor 🙁
Cam asa este la Craiova cu reciclarea. Banuiesc ca nici in alte localitati din Romania situatia nu este diferita. Dar se poate schimba, daca fiecare dintre noi ne schimbam obiceiurile.
Spor reciclator!
Update:
Repet, ma preocupa intr-un grad major colectarea selectiva si reciclarea. Ca atare, va salut cu grad de Maior reciclator.
Blogoltean verde ca prazul si natural ca Aloe Vera.
Informatia utila impartasita este remediul natural contra ignorantei
Florina
De niște ani buni sortez deșeurile pe vreo 8 fracții și le duc la iglu-urile stradale (hartie, plastic, sticla), bateriile la containerele din magazinele Mega Image (dar sunt și pe la benzinării, magazine Vodafone etc. – vezi site http://www.ecotic.ro). Becurile ți le ia orice magazin de electrice (mă rog, dacă nu cumperi măcar un bec de la ei, ți le primesc, dar se uită un pic chiorâș).
Pentru chestii mai mari, am chemat SIGUREC prin aplicația pe mobil.
Am pregătită și o pungă de deșeuri periculoase (medicamente expirate, tuburi de la vopsea de păr etc.), dar încă n-am găsit o farmacie să mi le primească, deși câteva lanțuri mari s-au lăudat că sunt responsabile față de mediu).
Am experimentat și compostarea (stau la casă, dar am o curte foarte mică). Încă nu am găsit soluția cea mai puțin deranjantă olfactiv. Mai sap.
Mă interesează foarte mult cum funcționează sistemul de containere cu acces controlat (card), fiind implicată și într-un grup civic (am omis să spun că sunt din București) cu oameni responsabili, dar care au probleme similare cu majoritatea cetățenilor care folosesc containere accesibile oricui.
M-aș bucura dacă mi-ai putea trimite și niște poze pe mail, eventual și alte detalii (de când s-a pus controlul acces, dacă sunt diferențe față de înainte, cum s-au obișnuit vecinii etc.)
Uite și un exemplu pozitiv că oamenii pot sorta deșeurile chiar fără amenzi și, culmea, în condiții de gratuitate a serviciului de salubritate:
http://www.ebihoreanul.ro/stiri/ultima-or-31-41/tot-mai-selectivi-in-2017-oradenii-au-adunat-cu-50-mai-multe-deseuri-reciclabile-decat-in-2016-139119.html
Daniel Botea
Nu este niciun secret, Ghena de gunoi a fost imprejmuita si acoperita cu un gard de sarma iar intrarea se face pe baza de cartela. Cartela au toti locatarii de la blocurile din jur. Este asa de cativa ani buni, cred ca vreo 5-6. Diferentele le-am spus in articol. Nu mai intra oricine sa rascoleasca gunoaiele, daca bate vantul nu le mai imprastie iar fata de alte ghene exista si 2 pentru reciclare, Hartie si PET.
Madalina
Multumesc din suflet pentru acceptarea provocarii. Foarte, foarte util articol!
Daniel Botea
Pai ce sa zic, ma intereseaza subiectul asa ca… eu iti multumesc pentru provocare. Sunt pe „frontul” de lupta de mult timp, am dobandit si gradul de „Maior” reciclator. Fac un upddate cu o imagine si un link la articol, ca sa fie clar despre ce zic 🙂 Spor!
Madalina
Acum am vazut update-ul. Tricoul e …. mortal! 🙂
Daniel Botea
Da, inca il mai port. In sensul ca ma mai cuprinde si nici nu l-am purtat de prea multe ori, ca sa fie nevoie de reciclare 🙂