Borkatakomba. Amintiri si locuri de neuitat din Budapesta

Azi a cerut un coleg de blogosfera impresii despre Roma si Budapesta. In astfel de cazuri e simplu. Daca am fost pe-acolo, dau o cautare pe blog si ii dau link-urile. La Roma a fost usor. Insa acum mi-am dat seama ca despre Budapesta n-am apucat sa scriu foarte multe pe blog. Desi am fost de mai multe ori, cam vreo 3 saptamani adunate. La Borkatakomba mi-a placut cel mai mult.

Ca sa nu mai raman cu datorii la inceput de an, iata cuvenita rectificare.

Prima data la Budapesta

Am fost prima data la Budapesta in 2016, la un workshop Robert Schuman Institute timp de o saptamana. Eram acolo din toata Europa de Sud-Est, din tari care inca nu intrasere un Uniunea Europeana. Prima data am fost in Martie. Am revenit pentru inca o saptamana la final de Aprilie. Adica exact cand erau inundatiile alea pe Dunare, care au ajuns si la noi.

Eram cu trenul, in vagonul de dormit, singur in cuseta. M-am trezit eu fresh dimineata, am ridicat obloanele si-am zarit apa cat vezi cu ochii. Mi-am inchipuit ca suntem pe malul vreunui lac. M-am imbracat, am iesit pe culoare si ce sa vezi. Si pe partea cealalata apa cat cuprinzi cu ochii. Si tocmai atunci trenul lua o curba si am vazut ca doar terasamentul de cale ferata era deasupra apei. Iar pe terasament erau pusi saci cu nisip. Mai tarziu am vazut in departare ivindu-se din apa antene pe acoperisuri sau varfurile unuor copaci. Abia atunci mi-am dat seama ca era inundatie si ca doar calea ferata era deasupra apei. E drept, trenul mergea foarte lin, dovada ca era un echilibru fragil.

Cand am ajuns la Budapesta, podurile pe care ne plimbasem in Aprilie erau inundate. Iar strazile de sub poduri nici nu se mai vedeau de ape. Sau se vedeau urme de ierburi pe unde se retrasese Dunarea.

A doua saptamana la Budapesta

Si daca prima data la Budapesta am fost intensiv pentru cursuri, in Aprilie am avut si program de vizitat.

Am fost chiar si la Opera. Dar si pe Insula Margaret.

Insula Margaret

S-a nimerit sa fie ziua mea de nastere chiar la plecarea de la Budapesta si colegii mi-au facut o surpriza cu un tort. Nu mai am poza cu tortul dar am pastrat o poza care mi-a devenit imagine de profil pe Facebook. Atunci nu aveam Facebook dar pentru ca aveau colegii de workshop, mi-am facut si eu. Si in cinstea lor si a surprizei de la Budapesta, mi-am pastrat chipul in poza de profil pana acum 🙂

profil de Facebook

Sa nu uit, atunci era nevoie de pasaport ca sa calatoresti in Ungaria, Romania nefiind in UE. Am avut chiar si invitatie de la RSI, pentru a nu fi luat la intrebari la vama.

In Budapesta in 2008, 2010 si 2011.

Am mai fost la Budapesta la Robert Schuman Institute in 2008 si 2010. Si de aceasta data tot alaturi de tineri din Europa de Est si de Sud-Est. In imagine sunt alaturi de sarbi, bosnieci, ucrainieni si slovaci.

RSI 2008

Si pentru ca organizatorii au promovat obiectivele turistice din Budapesta, le-am facut si eu cadou  Discover Oltenia.

Discover Oltenia

Insa cea mai turistica descalecare in Budapesta a fost in 2011. Am fost initial o zi in Budapesta, 2 in Viena si am mai revenit pentru inca o zi in capitala Ungariei. De data asta am fost insotiti de ghid de turism si am vizitat mai multe locuri.

Mi-a placut din nou Dunarea si cum stiu sa o puna in evidenta maghiarii.

Dunarea la Budapesta

M-a impresionat Bazilica Sf. Stefan din Budapesta.

Bazilica Sfantul Stefan din Budapesta

Si bineinteles ca n-am ratat Bastionul Pescarilor.

Bastionul Pescarilor din Budapesta

Dar cel mai mult mi-a placut la Catacomba Vinului – Borkatakomba.

Nu ratati Borkatakomba la Budapesta

Asa cum ii sta bine unei crame, Borkatakomba este pe malul Dunarii. Am fost acolo pentru o seara traditionala maghiara si mi-a placut la nebunie.

Mai intai faptul ca se gatea in fata noastra.

bucatareala live la Borkatakomba

Intr-un cadru natural.

natural

Apoi programul artistic.

spectacol folcloric la Borkatakomba

Si dansurile traditionale.

dansuri traditionale la Borkatakomba

Noi am fost intr-un grup mare de peste 100 de persoane si am ocupat sala cea mare, in care era spectacolul traditional.

Dar pentru grupuri mai mici, poti sa iei cina intr-un butoi. In imagine este un butoi decupat astfel incat sa gazduiasa la masa 6-8 persoane.

butoi privat

Si asa ajung la partea cu vinul, care a fost cea mai frumoasa experienta. Pe vremea aia nu ma priceam la vinuri dar m-a impresionat modul de servire. Nu stiu cum sa-i zic „”tulnicului” din care se punea vin in pahare.

tulnic de vin la Borkatakomba

Si mancarea a fost delicioasa. In timpul mesei a venit pe la fiecare o frumoasa locala imbracata in costum traditional. Si ne-am fotografiat cu ea. Iar la iesirea din Borkatakomba ne astepta pe fiecare o sticla de vin cu eticheta personalizata.

sticle personalizate la Borkatakomba

Ati ghicit, pe eticheta eram fiecare dintre noi, alaturi de simpatica gazda.

Sticla personalizata costa cativa euro, nu mai stiu exact dar cred ca sub 10 euro. Am baut-o in tara dar am pastrat suvenirul din 2011.

suvenir de la Borkatakomba

Nu mai stiu ce fel de vin a fost, nici nu ma pricepeam atunci, dar fiind rosu si sec mi-a placut.

Acum am vazut pe contraeticheta ca a fost un Blauer Portugieser.

Blauer Portugisier la Borkatakomba

Nu inteleg restul etichetei dar stiu ca mi-a placut. Insa cel mai mult am apreciat ideea. Atat de mult ca inca pastrez sticla din 2011.

eticheta suvenir de la Borkatakomba

Acestea sunt cele mai frumoase amintiri de la Budapesta.

Spor vizitator!

2 Comments

    • Daniel Botea

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.