O craioveanca la Bruxelles, Tana Alexandra Foarfa

Azi va invit sa descoperiti cum a ajuns o craioveanca la Bruxelles si la Parlamentul European. Este vorba despre Tana Alexandra Foarfa.

o craioveanca la Bruxelles

1. Cum si cand ai ajuns prima data la Bruxelles?

Tana: Imaginar vorbind, l-am vizitat prima dată în 2007, când am văzut instituțiile europene la televizor, o dată cu aderarea României la UE. De atunci mi-am dorit să ajung acolo și să lucrez în una din acele clădiri mari, de sticlă. Mi s-a părut o lume cu totul și cu totul nouă pe care mi-am dorit să o explorez.

Așa că, de îndată ce am terminat liceul, la 19 ani, am aplicat la mai multe facultăți din Franța și din Belgia. Am fost acceptată la destul de multe, dar în final am ales Universitatea Liberă din Bruxelles. Astfel că, în Septembrie 2012, am ajuns pentru prima oară în Bruxelles. Și nu am mai plecat de aici, decât în vacanțe și în numeroasele dăți în care am venit în România să țin traininguri sau să particip la evenimente.

O craioveanca la Bruxelles, luand pulsul Europei

2. Ne-am cunoscut cu ocazia evenimentului Why EU, organizat la Craiova inaintea alegerilor europene. Cum ai ajuns la Europuls?

Tana: Într-adevăr, ne-am cunoscut la acel eveniment în care am discutat despre ce face Parlamentul european și despre mizele alegerilor europarlamentare.

M-am bucurat că au fost atâția tineri în sală, multe persoane interesate si întrebări foarte pertinente. Chiar mi-aș dori să se organizeze mai multe astfel de evenimente, în care tinerii să aibă ocazia să schimbe idei cu alți tineri ce lucrează în diferite domenii.

Iar aceste întâlniri nu trebuie să se organizeze doar fizic. Cred că potențialul tehnologic ar ajuta foarte mult și s-ar putea crea posibilitatea unui schimb de replici sau unei prezentări printr-o conexiune online video. Am mai ținut astfel de prezentări și chiar sunt foarte utile. Sigur, nu mai există acel contact uman, dar măcar se diseminează informația și, cel mai important, se dezbate!

Bruxelles si Europuls

La Europuls am ajuns printr-un concurs de împrejurări. După ce am terminat un stagiu, am rămas în relații foarte bune cu una din consilierele de acolo. Care întâmplarea face că mi-a fost și profesoară la facultate și era unul din membrii fondatori Europuls.

Mi-a vorbit despre organizație, despre ce face Europuls, cu ce se ocupă, și m-a încurajat să îmi trimit CV-ul. L-am trimis, m-am văzut cu directorul de atunci și am discutat despre ce aș putea face. Îmi doream în primul rând să scriu articole fiindcă mi se părea că unele subiecte sau evenimente la nivel european nu sunt deloc cunoscute în România.

Iar în al doilea rând, îmi doream să îi cunosc și pur și simplu să îi ajut cu orice aș putea face. Îmi doream să fac lucruri pentru România, să ofer în ce moduri aș putea tot ce am învățat și tot ce am acumulat în anii în care am fost studentă la licență și apoi la master. Așa că am început cu un articol timid legat de subiectul tezei mele de master și am nimerit în pline pregătiri pentru Forumul Eurosfat 2016, unde m-am implicat foarte mult pe oriunde puteam.

Și, după ce am participat la primul meu Eurosfat, mi-am dat seama că nu mai vreau să plec din Europuls și că vreau să lucrez mereu cu o asemenea echipă de voluntari !

Experienta de la Europuls

3. Ce experienta ai acumulat la Europuls si ce ti-a placut cel mai mult?

Tana: Europuls a fost pentru mine o oportunitate de a dobândi extrem de multe competențe. Și de a mă descoperi pe mine, cu bune și cu rele. Am învățat în primul rând să lucrez, să apreciez și să respect oameni profesioniști, tineri și capabili. Ei își dedică de ani de zile timpul pentru a aduce agenda europeană în România.

Am învățat să redactez articole, propuneri de proiecte, rapoarte, scrisori deschise. Am dobândit foarte multe informații despre politici europene despre care nu aveam noțiuni. Am învățat să organizez evenimente, să moderez dezbateri. Să vorbesc în public, să țin traininguri studenților, să interacționez cu oameni din diverse medii.

Practic, Europuls mi-a oferit tot bagajul necesar pentru a fi un bun profesionist. Și voi recunoaște mereu faptul că, fără Europuls, nu aș fi evoluat atât de repede și pe atât de multe planuri.

Cel mai mult la Europuls îmi place reacția oamenilor la eforturile noastre. Faptul că am avut anul acesta 600 de participanți, modul în care oamenii răspund activ și rapid la evenimentele noastre.

Apoi faptul că articolele noastre sunt preluate, faptul că suntem chemați să ne spunem opinia la diverse evenimente, toate acestea constituie cele mai frumoase momente. Atunci când oamenii îți aplaudă munca, uiți de toate eforturile și de toată oboseala. Iar acest sentiment e incomparabil și cel mai frumos din lume, pentru mine.

Eurosfat 2019

4. Cum a fost la Eurosfat 2019? Ai moderat un eveniment deloc usor, cu candidatii partidelor romanesti pentru Parlamentul European.

Tana: Eurosfat 2019 a fost într-adevăr cea mai grea și stresantă ediție pentru mine. În primul rând, pentru că eram director al Europuls. Simțeam o responsabilitate foarte mare, o presiune ca totul să se desfășoare cum trebuie. Și de asemenea, colegii mei au muncit atât de mult pentru forum. Astfel încât îmi doream ca totul să se fie perfect pentru ca munca lor să strălucească, să fie apreciată.

Acum, eu sunt subiectivă în ceea ce spun, dar cred că Forumul Eurosfat 2019 a fost un succes și a dovedit ce poate face o mână de voluntari dedicați, implicați și profesioniști.

Sesiunea plenară a trecut destul de ușoară pentru mine, deoarece am avut parte de un ajutor imens. Colegii mei m-au susținut în contactele cu partidele românești si am discutat împreună formatul.

Apoi publicul mi-a facilitat foarte mult treaba, deoarece, după numai 15 minute de dezbatere, erau deja 50 de întrebări adresate pe platforma interactivă pe care Europuls a adus-o în România, Slido. Astfel că moderarea nu a fost dificilă. Desigur, am dorit să avem o dezbatere civilizată, să nu existe tensiuni și să nu degenereze lucrurile, așa că din acest punct de vedere am avut emoții. Sper totuși să nu se fi observat!

Cum a vazut alegerile europene o craioveanca la Bruxelles

5. Parerea ta era ca la alegerile europene vor fi mai multi participanti in 2019. Pe ce te-ai bazat?

Am fost parte activă din campania de informare a cetățenilor despre alegerile europarlamentare. Mi-am dat seama de eforturile realizate în acest sens în 2019, cu mult mai numeroase decât cele din 2014.

Așa că numai din această perspectivă mi-am spus că mai mulți cetățeni vor fi la curent cu faptul că se desfășoară alegeri pentru Parlamentul european. Și vor ști că trebuie să meargă la vot. Apoi, presa din România a arătat un interes deosebit pentru subiectele europene, nu doar pe perioada alegerilor, dar și înainte.

Astfel că propagarea informației a fost mult mai mare. Cu siguranță interesul a existat și datorită deținerii Președinției rotative a Consiliului UE. 6 luni în care România a prezidat reuniunile Consiliului UE au atras și informații suplimentare despre UE.

Pe partea cealaltă era alienarea guvernului României de valorile europene. Atenția negativă de care a avut parte România la nivel european din cauza modificării legilor justiției m-a făcut să cred că oamenii nu își vor încheia implicarea civică prin proteste. Ci vor merge mai departe și își vor exercita dreptul la vot. Este cea mai bună modalitate prin care poți trage la răspundere un politician sau un partid și poți controla puterea și influența pe care poate să o aibă.

Zilele alegerilor

6. Cum ai trait ziua alegerilor europene?

Tana: În cele 3 zile în care au avut loc alegerile europene (unele state membre UE au votat încă de vineri), am urmărit exit poll-urile țărilor. Și am scris articole, informând publicul din România despre mizele alegerilor din fiecare țară.

M-am bucurat să văd că au fost atât de preluate de presa din România. Era un semn că interesul pentru UE a ajuns la un nivel nemaiîntâlnit. Acea lună a fost foarte aglomerată pentru mine, deoarece am participat la o serie de evenimente. Iar cel mai frumos a fost de departe dialogul cu tinerii cetățeni europeni ce a avut loc la Sibiu. S-a întâmplat chiar cu o zi înainte de Summit.

Când spun că a fost cel mai frumos nu mă refer doar la faptul că am cunoscut zeci de tineri de pe tot continentul. Care studiau, activau în politici europene sau făceau voluntariat pentru diverse cauze. Dar și pentru că evenimentul nu s-a lăsat fără rezultate concrete.

M-am bucurat foarte mult când am citit raportul cu concluziile dialogului tinerilor cetățeni și am regăsit propunerile pe care, împreună cu colegii mei din Europuls, le-am propus comisarilor prezenți acolo.

Chiar sper să se țină cont de ele, deoarece am sugerat moduri în care societatea civilă să poată fi mai implicată în inițiativele la nivel european.

Rezultatul alegerilor europene

7. Ai fost uimita de rezultatul alegerilor? Ce asteptari avea o craioveanca la Bruxelles, de la alegerile europene?

Tana: Am fost uimită? Da și nu. Pe de o parte, în multe state membre sondajele au fost destul de realiste și au anticipat oarecum procentajele. Atât în sensul bun, cu înfrângerea unor partide populiste. Cât și în sensul rău, cu procentaje ridicate pentru partidele eurosceptice.

Pe de altă parte, nu m-am așteptat la o creștere atât de mare a grupului Renew Europe (creștere datorată și rezultatului electoral din România). Dar și a verzilor europeni (semn că lupta împotriva schimbărilor climatice este luată în serios de cetățenii europeni).

În România, m-am bucurat foarte mult de creșterea prezenței la vot și de mesajul puternic pro-european pe care l-au oferit cetățenii prin votul lor. M-am bucurat să văd că mulți tineri și-au exercitat acest drept. Este un semn că societatea românească începe să conștientizeze puterea pe care o are prin drepturile fundamentale. Cu siguranță se poate mult mai bine, însă comparativ cu 2014, este un progres clar.

O craioveanca la Bruxelles, la Parlamentul European

8. Cum ai ajuns sa lucrezi in Parlamentul European?

Tana: Eu am efectuat două stagii în Parlamentul european, unul când eram în ultimul an de licență, iar al doilea pe durata masterului.

Mi-am dorit mereu să mă reîntorc acolo, însă m-am angajat la Comisia europeană imediat după terminarea studiilor. Cu siguranță a contat vizibilitatea de care am avut parte datorită funcției de director al Europuls. Plus activitățile și evenimentele numeroase la care am participat în preajma alegerilor europarlamentare. Și interacțiunea cu diversele partide pentru organizarea forumului. Toate acestea m-au făcut un candidat eligibil pentru poziția de consilier parlamentar.

Am purtat o discuție cu Dragoș Pîslaru în acest sens și apreciez sincer în fiecare zi faptul că mi-a oferit această oportunitate. Eu, dacă aș fi fost în locul lui, nu știu dacă aș fi riscat să iau în cabinetul meu o persoană cu doar 2 ani de experiență profesională. Și care nu avea cunoștințe vaste în domeniile în care el este activ, adică afaceri sociale și afaceri economice.

Însă am muncit și muncesc foarte mult pentru a fi la înălțime și mereu am fost dornică să învăț și să accept provocări. Este o muncă solicitantă, însă îmi place foarte mult. Simt cum mă dezvolt în fiecare zi, cum învăț lucruri noi și am o satisfacție mare să lucrez cu el și cu restul echipei.

Ce face o craioveanca la Bruxelles, saptamana de saptamana

9. Cum este o saptamana de lucru la Bruxelles?

Tana: Nicio săptămână nu seamănă cu alta. Totul se întâmplă într-un ritm foarte alert, nu îți dai seama când trec orele.

Este o diferență foarte mare față de programul pe care eu îl aveam în Comisie, deoarece era mai previzibil. Puteam să îmi organizez orarul de lucru și să am un program constant. Aici în schimb, nu știi niciodată când se va termina ziua. Este multă activitate, multă mișcare, faci lucruri diferite de la o zi la alta.

Sunt săptămâni în care avem întâlnirile în comisiile parlamentare. În acestea ne concentrăm pe conținut, parcurgem dosarele, scriem fișe de informare. Sunt alte săptămâni în care avem evenimente la care participăm. Avem întâlniri cu diverși actori implicați în implementarea legislației europene de care ne ocupăm.

Sunt apoi săptămânile de Strasbourg, când mergem la ședințele plenare ale Parlamentului european. Acolo discuțiile sunt lungi, ieșim seara de cele mai multe ori din clădire. Așa că nu prea reușim să vedem altceva dincolo de birou. Și mai sunt săptămâni dedicate activității parlamentare din țara membrului, adica în acest caz din România. În care organizăm evenimente în orașele din România și informăm oamenii despre ce se întâmplă la nivel european. Acuma, ar fi bine ca totul să fie structurat așa cum v-am prezentat, pe săptămâni. Dar imaginați-vă cum ar fi să puneți la un loc toate activitățile acestea, timp de 5 zile? Cam așa ar ieși o săptămână în Parlamentul european.

Sa incheiem de unde am plecat: Craiova

10. Cand mai vii in Craiova cu initiative europene?

Tana: Europuls încearcă să își extindă aria de dezbateri și în alte orașe. Dar, așa cum știți, un ONG de voluntari nu poate avea resurse foarte multe. Iar pentru a organiza dezbateri de calitate și la nivel înalt, așa cum este Eurosfat de exemplu, resursa financiară este foarte importantă.

Eu mi-aș dori să vin săptămânal, dacă aș putea! Oricând există un grup de tineri care își doresc să discutăm, eu vin cu drag! Mi-ar plăcea foarte mult să văd mai multe dezbateri în Craiova. Mai multe sesiuni de informare despre ce se întâmplă la nivel european. Mi-ar plăcea să văd politicienii locali că se implică în dezbateri. Cum ar fi să avem o dezbatere între candidații la primărie de exemplu? Voi răspunde mereu cu da atunci când există interes, așa că aștept să îmi scrieți!

Spor!

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.