Am mai fost de 2 ori la Ranca, cu mult timp in urma. Prima data de Paste, a doua oara intr-o iarna. Pe langa momentele frumoase, de fiecare data au existat si fragmente neplacute cu care am asociat deplasarile.
Amintiri de la Ranca
Prima data de un Paste am avut ghinionul sa nimerim in cabana cu niste manelisti. Ca s-au distrat toata noaptea cu muzica la maximum n-ar fi fost problema. Dar s-au imbatat, s-au injurat si apoi s-au luat la bataie, in tot acest timp noi incercand sa dormim. Am si renuntat la doua noapte pe care aveam de gand s-o petrecem la munte.
A doua oara la Ranca a fost mai bine, intr-un team-building. Am inchiriat toata cabana cu grupul cu care am venit, astfel incat n-au mai fost probleme cu vecinii.
Insa au fost momente neplacute pe partie. Cativa dintre noi am fost sa schiem, intr-o misiune imposibila printre cei care stateau pe partie cu paharele de vin fiert in mana.
Pur si simplu era imposibil sa-i ocolesti pe toti. Alte partii nu erau deschise. Iar cea pe care am incercat sa schiem era impanzita de cheflii veniti sa se trezeasca din mahmureala in mijlocul partiei.
Acum nu zic ca si noi am baut un vin fiert sau o bere. Dar vinul fiert pe terasa, la masa, iar berea mai intr-o parte pe partie, ca sa nu deranjam pe nimeni.
In schimb vremea a fost superba, cu o iarna ca-n povesti. A nins 3 zile si 3 nopti, incat a trebuit sa cautam masinile prin zapada. Am deszapezit mai multe masini pana sa ajungem la ale noastre, ca era tot un morman de zapada peste tot.
De atunci n-am mai fost prin Ranca decat in trecere spre Transalpina si Valea Frumoasei, astfel incat eram foarte curios despre a treia descalecare in zona 🙂
Ranca 2021 in gasca blogosferica
De data asta a fost o descalecare de-o singura zi, am plecat dimineata din Craiova si ne-am intors seara. Insa vom relua povestea in Septembrie, cand avem de gand sa petrecem un weekend intreg la Ranca.
Pe langa peisajul superb si temperaturile inspirationale fata de canicula din Craiova, Ranca ne-a dezvaluit si alte fatete mai putin cunoscute. Si mi-a adancit parerea ca impresia finala este data de oamenii cu care te intalnesti. Gasca blogosferica a intalnit oameni minunati la Ranca, astfel incat de data aceasta impresia a fost una deosebita.
Dan Ghitu, seful obstii (Dan, capitan de plai cum l-am botezat noi), ne-a povestit mai multe lucruri despre istoria locului. Asa am aflat ca aici a fost zona in care voievodul Litovoi a tinut piept atat invaziilor turco-tatare cat si celor unguresti.
Am avut sansa sa fim in masina cu Dan cand am mers pe Transalpina, astfel incat ne-a dezvaluit tot felul de intamplari. O cruce pe langa care am fi trecut nepasatori, arata ca Miorita nu este doar o legenda nationala, ci si o poveste de viata locala.
Fiecare varf, fiecare pisc si fiecare vale are povestea ei, pe care doar oamenii locului o cunosc pe deplin.
Aici eram in cel mai inalt punct al unei sosele din Romania.
Am experimentat apoi un pranz traditional la Stana Stefanu. Este un punct gastronomic local pe Transaplina, cu produse traditionale atestate, cu un muzeu ad-hoc si cu multe povesti cu talc.
N-am ratat o poza cu blogoltenii in transhumanta pe Transalpina 🙂
Am revenit la Ranca, mai bogati in informatii si in kilograme, pentru cateva activitati de grup.
Mai intai am incercat traseul 5 la Parc Aventura. Nu mai fusesem intr-un parc de aventura si nici cu tiroliana nu m-am mai dat. Le-am bifat in premiera la Ranca, dovada ca este loc si pentru alte activitati in zona.
Tot la Parc Aventura am avut un concurs de tir in poligonul de airsoft.
N-am mai tras cu arma din ’90, cand eram in armata la Lipova. Mi-am amintit insa suficiente detalii incat sa termin concursul pe un onorabil loc doi 🙂
Pana la masa de seara am ramas la povesti in aerul curat de munte. Am mai fi stat mult si bine, dar trebuia sa ne intoarcem in Craiova.
Am promis gazdelor ca revenim pentru un weekend complet, ca sa desavarsim povestea frumoasa inceputa acum.
Pana atunci va las cu filmul colegei Xaara, care a fost cea mai harnica dintre noi si rememorat video ziua petrecuta la Ranca #prinGJ.
V-am facut si eu pofta cu albumele foto si cu cateva cuvinte, revin in articolele urmatoare cu detalii de la fiecare obiectiv.
Spor calator!
Blogoltean verde ca prazul si natural ca Aloe Vera.
Informatia utila impartasita este remediul natural contra ignorantei
