La primul traseu a fost vorba mai mult despre Marea Neagra decat despre Delta, excursia pe ape fiind pusa in valoarea de apusul pe mare la revarsare. Pentru a doua deplasare, dintre cele 7+1 trasee cu plecare din Sulina am ales flora si fauna Deltei Dunarii pe traseul Rosu-Rosulet. Si n-am regretat.
Flora si fauna Deltei pe traseul Rosu-Rosulet
Primele informatii despre Rosu-Rosulet au fost ca este un traseu mai scurt ca durata, unde vedem nuferi si alte plante. Iar daca avem noroc surprindem si fauna specifica Deltei. Cum in ziua respectiva se anunta vant si frig, am preferat acest traseu rapid.
Prima data ne-am bucurat sa vedem plutica. Asa se numesc florile acestea pe care din neatentie le putem confunda cu nuferii.
Doar ca nuferii galbeni nu se deschid atat de mult.
In schimb nuferii albi sunt mai mari, mai deschisi si au si-un pic de galben in interior 🙂
Gasiti nenumarate imagini cu familii de nuferi albi sau galbeni in albumul foto. Dar si nuferi mai singuratici si rusinosi, ascunsi printre trestii.
In rest, apa, papura, stuf si trestie cat vezi cu ochii. Pe unele canale malurile erau mobile, in sensul ca vegetatia era pe plauri care se miscau odata cu valurile produse de barca.
Ca sa fac mai usoara trecere la fauna, va spun ca si pe acest traseu era pescari peste tot. Insa de data aceasta chiar am vazut un pescar scotand o platica din apa.
Fauna diversa pe canalele Deltei
Cel mai bine trecem de la flora la fauna cu acest cuib facut din materiale locale.
N-am retinut cum se numeste pasarea care face cuibul, dar am retinut ca este opera masculului.
La inceputul traseului am vazut un starc cenusiu chiar la plecare pe Bratul Sulina.
Iar cand ne-am apropiat in viteza, ne-a salutat din zbor.
Primele pasari pe care le-am zarit pe canale au fost „scufundacii”. Imediat ce ne-au vazut, s-au dat la fund 🙂
Apoi am dat de 2 pui de pelican. Pelicanii maturi sunt albi, puii au inca penele gri.
Si ei si-au luat zborul cand ne-am apropiat.
Poate nu credeti, dar asa arata pelicanii in zbor.
Am vazut si rate salbatice. Respectiva, probabil plictisita de atatia turisti si multumita de camuflaj, nu s-a sinchisit sa zboare cand am trecut pe langa ea.
Am gasit si o familie de lebede cu 1 pui, pe care i-am pozat de la departare, ca sa nu-i speriem.
Cel mai spectaculos, poate si pentru ca habar n-aveam de existenta lui, a fost Pescărelul Albastru. Desi ii zice Pescărel sau Pescăraş, este un mare pescar.
Aproximativ 90% dintre plonjoanele in apa se soldeaza cu capturi de peste. Evident, fiind mai mic vaneaza pesti mai mici si in cantitate mai mica fata de cormorani, de exemplu.
Numele de Pescăraş Albastru ii vine de la penajul de pe spate.
Care este vizibil si in zbor.
Insa pieptul este auriu si se vede foarte spectaculos in razele soarelui.
I se mai spune si Ivan Pescar si mi-am adus aminte de proiectul adus in Bucuresti de Asociatia Ivan Patzaichin – Mila 23. Ivan Pescar si Scrumbia Bar se numeste locatia, iar culorile sunt imprumutate de la penajul Pescarelului. La fel si sigla.
Cuibul Pescarelului Albastru este chiar in malurile apelor unde vaneaza cu eficienta mare.
Concluzii
La intoarcere am vazut si-un sarpe, ocolit cu grija de pilotul barcii cu care am facut excursia.
A propos de grija, am apreciat ca acesta incetinea si oprea motorul de cate ori trecea pe langa pescari sau pe langa alte barci.
Nu mai zic ca atunci cand a zarit turistii cu caiac, a oprit foarte devreme, pentru a nu-i rasturna valurile declansate de barca.
Am mai apreciat ca desi canalele erau pline de pescari, n-am vazut pet-uri abandonate in ape sau pe maluri. Stiind peturile de pe Jiu, a fost o surpriza placuta.
Cred ca pentru un traseu scurt ca durata am vazut destul de mult din flora si fauna Deltei. A meritat din plin sa infruntam vantul si frigul.
Pana la urmatorul traseu prin Delta Dunarii va las cu imagini in miscare de pe canale.
Spor!
Blogoltean verde ca prazul si natural ca Aloe Vera.
Informatia utila impartasita este remediul natural contra ignorantei
