Ca tot vorbeam despre digitalizarea in Romania si initiativa Google, am gasit la Cristi Manafu profilul romanesc al cetateanului digital al anului 2020. Mai plusez si eu pentru bloggeri cu date despre digital advertising, dupa o analiza globala de la Hubspot. Apoi cu parerea romanilor despre redresare si rezilienta in Uniunea Europeana.
Foarte interesante cifrele, daca urmariti compilatia facuta de Cristi dupa datele din DataReportal.com:
Digital Advertising incotro
In analiza Hubspot apar cifre foarte interesante:
- 91% spun ca reclamele digitale sunt mai intruzive decat urma cu 2-3 ani,
- 87% spun ca sunt mai multe reclame digitale,
- 73% dintre consumatori nu agreeaza campaniile cu mesaj reptitiv,
- 62% dintre companii folosesc mai multe canale pentru promovare,
- 42% considera reclamele digitale irelevante pentru nevoile lor.
Sunt mai multe concluzii la Hubspot, le-am preluat doar pe cele exprimate in procente. Insa merita sa rasfoiti tot materialul, pentru ca este plin de concluzii interesante si de link-uri spre analize.
Un exemplu fara cifre, dar care mi se pare important, se refera la branduri. Consumatorii se distanteaza de brandurile care se asociaza cu fake news, „objectionable or inflammatory content”. Cand se va intampla asta si-n Romania?
Interesante si datele despre Mobile Advertising:
- 80% dintre anunturile publicitare sunt vazute pe dispozitive mobile,
- 73% din utilizatori considera enervante reclamele care acopera tot ecranul,
- 11%, cu atat sunt mai eficiente reclamele pe Twitter fata de cele TV pentru evenimente live.
Evident datele sunt globale, dar nu se refera la Romania, unde Twitter nu a prins foarte mult.
Compilatia de la Hubspot contine si informatii despre video advertising, dar si despre TV advertising. Va las sa le descoperiti, am vrut doar sa fac o trecere de la profilul cetateanului digital din Romania spre viitorul digitalului prezent deja in alte tari.
Inchei subiectul cu un studiu care are legatura si cu digitalizarea si cu Romania.
Digitalizarea in Romania si rolul Fondului de Redresare si Rezilienta FRR
Institutul Vodafone si Kantar au realizat un studiu care a cuprins 15 000 de cetateni europeni din 15 tari, printre care si Romania. Studiul se refera la Fondul (Facilitatea) pentru Redresare si Rezilienta (FRR) pe care UE le pune la dispozitia membrilor.
Romanii chestionati considera ca schema de ajutor FRR ar trebui sa sustina urgent:
- 96% sectorul de sanatate (92% media UE),
- 95% sa genereze noi locuri de munca (86% media UE),
- 94% sa creeze oportunitati pentru intreprinderile mici (88% media UE).
Legatura digitalizarii cu redresarea post-pandemie este data de procentul de 20% din bugetul FRR, care va fi directionat pentru digitalizare.
La nivel european majoritatea cetatenilor europeni chestionati cred ca pentru redresare sunt foarte importante:
- serviciile publice digitale (68%),
- competentele digitale (77%),
- accesul la internet broadband (66%).
Nevoia de digitalizare din Romania este si mai mare, procentul raspunsurilor din Romania depasind media europeana.
Romanii considera ca pentru redresarea tarii cele mai importante sunt:
- serviciile publice digitale (86%),
- competentele digitale (82%),
- adoptarea tehnologiilor digitale de catre companii (80%),
- accesul la internet in banda larga (79%).
Spor digitalizator!
Update 1:
Si pentru job-uri competentele digitale sunt la mare cautare.
Update 2:
A aparut un nou studiu DESI Vodafone Deloitte despre impactul digitalizarii.
Aveti in link-ul de mai sus studiul complet, dar am ales si 2 imagini care insumeaza concluziile.
Blogoltean verde ca prazul si natural ca Aloe Vera.
Informatia utila impartasita este remediul natural contra ignorantei
Madi
Foarte intersante statisticile prezentate, desi mie una mi-e greu sa cred ca rata de digitalizare e chiar atat de mare. Ca un exemplu concret, 72% dintre romani au cumparat ceva online in ultima luna – mi se pare un numar enorm. Ma uit in jur, nu la cei de-o seama cu mine ci la cei de 50+ (care sunt totusi mai numerosi) si vad doar retinere in privinta utilizarii internetului. Retinere chiar si cand vine vorba de plata facturilor, de cumparat online nu mai vorbesc. Si apoi ma gandesc si la mediul rural. Ceva imi spune ca nu e inclus in studiu.
Daniel Botea
Nu te contrazic, si eu stiu ca ponderea urban/rural e cam fifty-fifty.