V-am mai povestit deja, am trecut prin covid cu simptome usoare. Ma gandeam ca dupa iesirea din carantina sa donez plasma convalescenta, despre care auzisem ca este de folos pacientilor cu simptome grave de coronavirus.
Plasma convalescenta recoltata prin plasmafereza
M-am documentat din ghidul donatorului de plasma convalescenta. Pana acum am fost de mai multe la donare de sange, stiam care este procedura si am inteles usor cum este cu plasmafereza.
Dar pana atunci sa clarific lucrurile cu o imagine.
Procedura de plasmafereza este nedureroasa. Se extrage sangele din vena, care este filtrat printr-un circuit steril de unica folosinta, care separa si retine plasma. Celelalte componente (globule rosii, trombocite, etc), sunt reintroduse in aceeasi vena a donatorului.
A propos de plasmafereza si recoltarea plasmei din donarea de sange, acestea sunt diferentele.
La nivel global, 80% din plasma fractionata este obtinuta prin plasmafereza.
Tocmai cand intelesesem care-i treaba cu plasmafereza, am citit despre un studiu clinic care nu a identificat niciun beneficiu al plasmei convalescente pentru pacientii in stare grava in urma covid-19.
Pana la urma n-am mai donat. Insa subiectul mi-a revenit in atentie cand am fost invitat la lansarea raportului „Plasmă pentru România”, realizat de Observatorul Român de Sănătate (ORS).
Cu aceasta ocazie am inteles la ce se refera conceptul de fractionare.
Plasma pentru fractionare
Plasma constituie aproximativ 55% din cantitatea totala de sange, iar proteinele continute in plasma sunt responsabile pentru functii esentiale pentru supravietuire:
- coagularea sangelui,
- lupta împotriva infectiilor.
Din plasma umana pot fi extrase proteine specifice printr-un ansamblu de procese chimice si fizice complexe, cunoscute drept fractionare.
Exemple de medicamente derivate din plasma:
- Factori de coagulare,
- Imunoglobuline,
- Albumina,
- Inhibitori de proteinaze,
- Inhibitori de esteraze.
Inca nu stiu clar daca plasma convalescenta ajuta in starile grave generate de infectia cu covid. Insa am inteles macar ca medicamentele derivate din plasma sunt importante pentru multi pacienti.
Raportul „Plasmă pentru România”
Lansarea raportului s-a facut cu ajutorul unui eveniment online pe Zoom, cu urmatorii participanti:
- Otilia Stanga – presedinte Asociatia Romana a Pacientilor cu Imunodeficiente Primare – ARPID,
- Constantin Radu – Observatorul Roman de Sanatate,
- Alina Dobrota – consilier onorific in cabinetul Ministrului Sanatatii,
- Prof. Dr. Adrian Streinu – Cercel – presedinte Comisia de Sanatate din Senat,
- Dr. Roxana Radu – Directia Programe de Sanatate curative – CNAS,
- Florin Hozoc – CEO BPHD,
- Dr. Victoria Halmagi – Director Centrul de Transfuzii Hunedoara,
- MEP Dr. Cristian Silviu Busoi – Grupul PPE (Crestin-Democrat) din Parlamentul European,
- Prof. Dr. Diana Deleanu – Sef de disciplina Imunologie si Alergologie, UMF Cluj,
- Marilena Stanescu – reprezentant Takeda,
- Cezar Irimia – presedinte Asociatia Bolnavilor de Cancer din Romania,
- Dr. Mihaela Bataneant – Spitalul pentru copii „Louis Turcanu” Timisoara,
- Dr. Ciprian Jurcut – Spitalul Militar Central „Dr. Carol Davila”, Bucuresti,
- Adriana Harja – presedinte Asociatia Natională Miastenia Gravis Romania,
- Dana Mitcov – presedinte Asociatia Romana pentru Boli Neurologice Periferice,
- Dr. Alexis Cochino, INSMC.
Din discutiile purtate am inteles ca la nivel global 1/5 dintre oameni au nevoie macar o data in viata de medicamente derivate din plasma.
Apoi ca plasma colectata la nivelul UE acopera doar 63% din necesar, restul fiind acoperit importata din SUA.
Dovada ca se poate si in Europa este faptul ca 55% din necesarul de plasma pentru fractionare de la nivelul UE este acoperit de doar 4 tari:
- Austria,
- Cehia,
- Germania,
- Ungaria.
Concluzii raportului
Si mai interesante au fost concluziile raportului:
- In anul 2021, Romania este una dintre putinele tari din Uniunea Europeana care nu colectează plasma pentru fractionare. Crizele de imunoglobulină din anii 2017 si 2018 au pus in pericol accesul la tratament al pacientilor romani cu imunodeficiente primare.
- Romania este pe ultimul loc din UE în privinta consumului de produse derivate din sange si plasma umana colectate din surse locale.
- Din cauza lipsei spatiilor de depozitate adecvate, centrele de transfuzii sunt nevoite sa arunce anual intre 20.000 si 60.000 de litri de plasma!!!
- Centrele de transfuzii din reteaua Ministerului Sanatatii nu sunt acreditate conform normelor europene. In plus, echipamentele existente sunt învechite si trebuie inlocuite.
- Romania este in continuare dependenta de importul de produse derivate din plasma, in conditiile in care majoritatea tarilor europene au dezvoltat sisteme de colectare si prelucrare locala a plasmei umane, necesare consumului intern.
- In lipsa unor masuri urgente, tara noastra va ajunge sa importe medicamente derivate din plasma in cantitati insuficiente si la preturi exorbitante.
- In Romania, cel putin 20.000 de pacienti ar putea sa depindă exclusiv de tratamentul cu medicamente derivate din plasmă. Este vorba despre persoane cu imunodeficiente primare si boli genetice, cum ar fi deficitul de alfa-1 antitripsină si hemofilie.
Raportul Plasma pentru Romania poate fi descarcat pentru informarea celor interesati.
In loc de concluzie la discutia despre plasma convalescenta, plasmafereza si fractionare
Deocamdata am inteles conceptele si am vazut statisticile. Dar pana la fapte mai avem de lucru. Ca sa vedeti care-i diferenta dintre teorie si practica, va dau un exemplu simplu.
Discutam prin 2004-2005, pe vremea cand donam sange periodic, despre necesitatea unei bancai de sange si produse derivate. Vedeam procesul de donare ca un fel de „asigurare sanguina”. Cine doneaza stie ca atunci cand va avea nevoie are stocul asigurat si astfel se stimuleaza interesul publicului.
Ei bine, abia in Noiembrie 2019 Guvernul Romaniei a publicat in Monitorul Oficial un studiu de fundamentare (realizat de Comisia Nationala de Strategie si Prognoza) pentru construirea si operarea unei banci nationale de sange, plasma umana si celule stem.
Atentie, studiu de fundamentare, nu s-a pus prima caramida si nici nu s-a dat legea.
Sa speram ca macar dupa pandemia asta, care a evidentiat carentele sistemului sanitar, lucrurile se vor misca mai repede.
Spor miscator!
Blogoltean verde ca prazul si natural ca Aloe Vera.
Informatia utila impartasita este remediul natural contra ignorantei
