Denisa si pandemia de coronavirus urmeaza in randurile urmatoare. Dupa impresii barboase de la Marian care v-au fost sau nu pe plac, acum avem cateva ganduri medicale.
Denisa zice despre ea ca are o atitudine slaba, dar mie nu mi se pare ca-i chiar asa. Va invit s-o descoperiti in randurile urmatoare.
Denisa si pandemia de coronavirus
1. Cum ai crezut ca va fi pandemia de coronavirus, atunci cand ai auzit prima data despre subiect?
Pe mine personal m-a amuzat. În România oamenii chiar aveau senzația că noi vom fi ocoliți de așa ceva, chiar dacă pe lângă China aveam exemple de lockdown-uri și multe cazuri și în jurul nostru.
Nu este primul incident de genul din lume cauzat de Coronavirus. Primul focar de Mars a fost undeva prin anii 2000-2003 și atunci a fost mult mai grav decât acum, doar că la un nivel mai restrâns. Acum doar s-a reușit mai bine să se creeze panică.
2. Ti-ai inchipuit atunci cum vei trece prin pandemie?
Nu am avut nicio problemă. Atunci când a început totul la noi eu încă aveam examene de dat și s-au amânat. Când am fost oficial anunțați că se va închide Facultatea- noi, UMF Iași am închis-o oricum ultimii din țară – am făcut un băgăjel și am plecat acasă la părinți, chiar pe ziua de 16 martie, când s-a instaurat nebunia aici.
3. Daca ne-ai spus cum credeai ca va fi, ne spui si cum s-a intamplat in mod real pentru tine?
Ce-i drept eu am trecut ușor prin pandemie. Am plecat de la apartament și am venit acasă, chiar dacă orele online mi-au dat sănătatea peste cap.
Însă am avut timp să mă bucur de niște lucruri de care nu m-am mai bucurat de când eram mică, respectiv de pusul răsadurilor în grădină, de curățat via, de pus florile în ghivece și alte lucruri de om care stă la casă. Știu că a fost dificil pentru cei care au stat la bloc.
Pentru mine nu ar fi fost nici așa o problemă, pentru că dacă rămâneam în Iași aș fi mers voluntar în spital, însă asta însemna să stau în izolare, departe de ai mei, chiar de Paște.
Nu-i de gluma cu Denisa
4. Cand ti-ai dat seama ca nu-i de gluma cu coronavirusul?
Nu cred că e de glumă sau nu cu el. Sunt undeva la mijloc. Da, sunt și cazuri urâte, însă raportat la restul populației infectate global, acestea sunt foarte puține. Dacă e să privim statisticile, în acest moment s-au infectat aproximativ 56 de milioane de oameni la nivel global și din aceștia doar aproximativ 3,42 milioane au pierdut lupta cu viața, cei mai mulți având și alte afecțiuni.
Aceste valori ne arată că așa numita gripă spaniolă a omorât mai mulți oameni decât a făcut Coronavirusul. Sars-Cov e o treabă, dă afecțiuni mai mari pe plămâni, Covid 19 e altă treabă, majoritatea pacienților sunt asimptomatici.
Panica crează cele mai multe victime. Și victimele se transformă repede în conspiraționiști și dau credite prea mari unui virus care, la nivel mondial, n-a făcut chiar atât de multe ravagii.
Impresii din spital
5. Oricine spera sa scape de pandemie fara sa se intalneasca cu covidul. Care au fost sperantele tale si cum s-au implinit?
Eu m-am reîntors și în spital și nu am luat contact cu virusul, deși zilnic trec pacienți prin mâna mea. Deseori, la stagii, am pe mine doar halatul, botoșei și o simplă mască chirurgicală, nu tu combinezon, vizieră sau mai știu eu ce alt echipament special.
Am observat că persoanele din jurul meu care sunt hiper-protectivi, poartă 2-3 măști, halate de unică folosință și altele de acest fel sunt fix persoanele care ulterior au făcut forme ușoare de Coronavirus.
Port mască și pe stradă, chiar dacă în orașul meu nu e obligatorie purtarea decât în spațiile aglomerate, o port și în spital și la facultate și o schimb o dată la 3-4 ore.
Am mereu dezinfectant cu mine, îl am de dinainte de Coronavirus, pentru că, ce să vezi, mai sunt atâtea virusuri și bacterii care trebuiesc anihilate zilnic pe lângă acest virus care ne-a mâncat mințile, și mă spăl pe mâini la intervale regulate de timp, lucru pe care îl făceam oricum și înainte.
Nu mă sufoc de la mască, mi se oxigenează creierul cum trebuie, nu am avut nicio problemă cu această perioadă, ba mai mult, pentru mine a fost un beneficiu, pentru că m-am obișnuit și mai tare cu echipamentul medical.
Ce e val ca valul trece
6. Vrei sa ne spui cand si/sau cum credeai ca se va termina pandemia atunci cand ai auzit prima data despre ea?
Am râs și încă râd, pentru că oamenii știu exact cum stă treaba cu valurile acestea de boală și de virus. Aparent intrăm în valul 3, am înțeles de la știri că asta așteaptă românii acum.
Deci urmează iar stocuri goale de hârtie igienică, făină și altele de genul –vă rog să tratați ironia mea ca atare- și săpunul va rămâne în continuare pe rafturi.
Științific vorbind, toate pandemiile care au fost menționate de-a lungul timpului au durat cam doi-trei ani. Câtă vreme noi vom sta în continuare cu restricții și închiși în case, nu o să ajungem să ne imunizăm, deci cu greu vom scăpa de aceste vremuri dacă și noi le îngreunăm.
7. Indiferent daca acum esti pesimist/a, realist/a sau optimist/a, cand crezi ca va fi prima zi fara niciun fel de restrictii legate de coronavirus?
Cum am menționat mai sus, treaba asta o să treacă cu timpul. Sau mai bine zis, noi o să ne obișnuim din ce în ce mai bine cu acest virus, așa cum am făcut și cu toate de dinaintea lui. Cu cât restricțiile se vor ridica mai repede, cu atât mai bine.
O zi ca oricare alta
8. Daca ai stabilit deja ziua, ai vrea sa povestesti ce-ai vrea sa faci in aceasta prima zi?
Va fi o zi ca oricare alta. Eu nu am trăit într-o pandemie, mai ales că acest context epidemiologic nu a fost menționat în niciun act oficial ca o epidemie, care e un lucru grav.
Ceea ce înseamnă că gravitatea situației e ridicată în slăvi tot de oameni. Cât a fost lockdown total, am stat închisă în casă și, mă rog, în curte.
După ce s-au ridicat restricțiile, m-am plimbat prin țară, am ieșit din țară și am mers în vacanță, mi-am trăit viața normal. Pentru mine, viitor medic, acesta nu este un context epidemiologic de care să-mi fie teamă. Dacă ar fi ceva cu adevărat grav, ca ciuma bubonică, atunci lucrurile s-ar schimba.
Zilele mele sunt normale la fel cum au fost până pe 16 martie, la fel cum au fost până pe 16 noiembrie 2019, când a fost confirmat oficial primul caz de Covid 19. Viața nu se oprește la un virus, decât dacă panica reușește să îți acapareze mintea.
Rămâneți precauți și nu panicați! Stay safe!
P.S.
Articolul Denisa si pandemia (asa l-am numit eu) mi-a fost transmis de multa vreme, cand nu erau atatea restrictii. L-am publicat abia acum, cand se renunta la 2 restrictii majore, carantina pe timp de noapte si mastile in spatii exterioare.
Spor in continuare!
Blogoltean verde ca prazul si natural ca Aloe Vera.
Informatia utila impartasita este remediul natural contra ignorantei
