Inainte de vizita la Cramele Recas nu stiam mare lucru nici despre podgorie si nici despre crama. E drept ca mai gustasem cateva vinuri din gama Schwaben Wein si Castel Huniade si ca asociam Recas cu numele La Putere si cu multele premii luate la TasteVin 2016.
Nu stiam insa ca o vizita la crama imi va face o impresie de o asemenea putere. Dar sa va explic.
Cramele Recas, podgoria si vinurile
Dupa vizita la Petro Vaselo ne-am indreptat cu winelovermobilu’ spre Cramele Recas.
Wow! Asta a fost prima impresie dupa ce vezi vita de vie cat cuprinde zarea.
Pana cand sa ne dezmeticim am fost intampinati de Philip Cox (director comercial si actionar la Cramele Recas) si de Marina Samoila (Event Manager la Cramele Recas).
Imediat am vazut si Crama Recas, o cladire frumoasa care ascunde multe incaperi si informatii nebanuite.
Crama din caramida cu sali boltite (constructie 1945) ne-a intampinat de bun venit cu un spumant Muse Stars in „sala butoaielor” si cu primele explicatii ale lui Philip.
Evident la lumina lumanarilor! Hai noroc!
La 9 metri sub nivelul solului se afla sala de degustare pe care am savurat-o la final. Am trecut si prin vinoteca dar am mai vazut inca o sala mai mica si tare cocheta.
Apoi Philip ne-a condus pe „platforma industriala”. Nu i-a spus asa, dar asta-i senzatia cand vezi tancurile externe si instalatiile de inox.
Mai in gluma, mai in serios, cineva a intrebat ce este in tancul nu numarul 847 🙂
Nu stiu cate tancuri de inox sunt la Recas dar sunt mari frate. Cam atat de mari!
Abia dupa ce te pierzi printre atatia mamuti incepi sa realizezi cifrele pe care le spune Philip Cox: „985 ha, cultivated area, 321 labels, 27 countries export”.
Si in sala de imbuteliere poti sa te pierzi cu usurinta 🙂
Tocmai ca sa nu ne pierdem, inainte de degustare am facut si fotografia de grup winelover.
Iar pana la sala de degustare am vazut solurile prezente in podgoria Recas.
Dar si cateva din teritoriile de pe mapamond unde ajung vinurile de Recas.
Pana una alta am ajuns noi in sala de degustare, unde ne asteptau fetele de la Recas cu multe bunatati.
Ce-am baut si ce-am mancat la Cramele Recas
Va anunt la inceput ca a fost o degustare 18+ si ca daca n-aveti un vin bun in preajma ar fi bine sa nu continuati lectura 🙂
Nu va ganditi la prostii, vreau sa spun ca au fost peste 18 vinuri. Vi se par multe? Depinde de unde priviti 🙂 In comparatie cu degustarea de 12 vinuri din soiuri romanesti de la Enoteca Amphora, 18 vinuri inseamna mult.
In comparatie cu cele 321 de etichete de vinuri Recas, 18 nu inseamana nici macar 6% 🙂
Au fost vinuri deosebite, unul mai bun ca altul. Am avut sansa sa degustam vinuri care inca n-au aparut pe piata, vinuri de export sau vinuri din 2016 pentru care inca nu este gata eticheta oficiala.
Am inceput cu un Sole Orange Wine. Daca nu gasiti informatii despre el pe site-ul podgoriei Recas si nici imagini pe net, sa stiti ca este vorba despre un vin abia aparut.
Inca n-a iesit pe piata iar noi am avut privilegiul sa-l degustam en primeur.
Vinul orange este un vin special obtinut din struguri albi Chardonnay, lasati la macerat un timp mai lung, ca in cazul vinurilor rosii. Timpul indelungat permite vinului sa aiba o culoare deosebita dar si un continut mai mare de fenoli si tanini. Este un vin mai rar in Romania, fiind abia a treia ocazie cand am degustat un astfel de vin.
Dupa Sole Orange l-am degustat si pe fratele Sole Chardonnay.
Daca Orange a stat mai mult in contact cu pielita boabelor de struguri, Chardonnay Barrique este obtinut prin batonaj in butoaie noi de stejar francez. Batonajul este procedeul de „agitare manuala a butoaielor după fermentare, pentru a menţine drojdia în suspensie şi a permite extragerea greutătii suplimentare pe cerul gurii”. N-am stiut acest lucru cand am degustat vinul dar mi-a lasat o impresie placuta pe cerul gurii.
Nici nu ne-am dumirit bine ca a venit peste noi un vin realizat doar pentru export, Alamina – Feteasca Regala.
Hmmm, cred ca regina Angliei e foarte incantata. Am cautat pe net informatii despre acest vin si l-am gasit la peste 45 de lire englezesti „a case” (6 sticle)! Mi-a soptit Zoli ca se gaseste si la noi in gama Castel Huniade Fetească Regală 🙂
Am continuat vinurile albe cu Sole Sauvignon Blanc cu 13% alcool.
A urmat un vin care m-a incantat. Cei care ma cunosc stiu ca nu prea ma omor cu vinurile albe. Insa Solo Quinta are ceva care m-a facut sa ma indragostesc la prima vedere.
Atat de mult incat am luat si acasa o sticla de vin care sper sa o incante pe doamna mea.
Cand l-am degustat nu stiam ca este un vin deosebit, un Solo Quinta fiind medaliat la Vinalies Internationale 2011 in Franta pentru cel mai bun vin alb sec din concurs. Vinul baut de noi este un cupaj din 2016 obtinut din 4 soiuri albe (Chardonnay, Muscat Ottonel, Feteasca Regala, Sauvignon Blanc) si un soi rosu vinificat in alb (Novac), care se schimba in fiecare an. Schimbarea are scopul de a folosi soiul care are cel mai bun potential in anul respectiv.
Dupa minunatul cupaj de 5 vinuri am degustat un Gewurztraminer (Traminer roz) – Domeniile Recas.
Nici pe acesta nu-l gasiti inca pe site-ul Recas, fiind un vin alb din productia 2016.
Nici Traminer „nectarul de Recas” nu-l gasiti dupa eticheta, dar am aflat de la Zoli ca este din 2005.
Iubitorii vinurilor aromate cred ca se vor simti ca niste zei gustand asemenea minunatii.
Am facut trecerea la vinurile rosé cu un vin de export din gama I am Pinot Grigio rosé 2016.
Daca-l prindeti sa nu-l ratati 🙂
A urmat un Sole Roze de Recas, acesta facand trecerea spre vinurile rosii.
Vinurile rosii de la Cramele Recas
Am inceput cu un Alamina, un Pinot Noir produs pentru export. In Romania se gaseste un asemenea Pinot Noir in gama Regno Recas.
Dupa un asemenea inceput de bun augur, a urmat un Negru de Dragasani din productia 2016. Va fi in gama Regno Recas dar l-am prins atat de proaspat incat nu avea inca eticheta oficiala.
Gama Regno Recas este usor de recunoscut prin portretele florale inspirate de tehnica pictorului renascentist Giuseppe Arcimboldo. Aceasta tehnica a fost reinterpretata de pictorita Vali Irina Ciobanu si au rezultat minuatiile de etichete din gama Regno Recas. Si dopurile sticlelor sunt premiera in Romania, dupa patentul Normacorc.
Daca tot am trecut pe negru, am continuat cu o Feteasca Neagra Regno Recas, 13,5% alcool. Imi place tare mult Feteasca Neagra si mi se pare un vin foarte versatil pentru gastronomie.
Probabil ca si gazdele de la Recas il apreciaza pentru ca am mai degustat o Feteasca Neagra Selene, barrique 2015 reserve, cu 14,5% alcool.
Si daca am ajuns la gama Selene, sa spunem ca vinurile din aceasta gama sunt obtinute din strugurii de pe cele mai bune parcele, culesi noaptea pentru „a-i ocroti de caldura si pentru a le proteja aroma intensa”.
Tot din gama Selene am degustat si un Cabernet Sauvignon.
Si daca pana atunci am asociat vinurile cu un platou de branzeturi, Cuvee Uberland a venit insotit de un gulas.
Uberland este un cuvee (60% Cabernet Sauvignon, 40% Merlot) obtinut din ariile podgoriei Recas cu cele mai bune performante. O astfel de zona este numita de localnici Uberland (valea de peste deal).
Si tehnica de producere este deosebita, strugurii aflati la maturitate sunt taiaiti si lasati sa se deshidrateze o vreme in vie. Rezulta un must foarte concentrat care este apoi „educat” de oenologul australian Hartley Smithers. Educatia tine 12 luni si se face in baricuri. Cam bun 🙂 Este vinul care a primit cel mai mare punctaj la TasteVin 2016, evenimentul despre care aminteam la inceputul articolului.
A urmat un Syrah Regno Recas de 13,5%, Syrahul (Shirazul) fiind un soi de vin de care m-am indragostit in Grecia dar destul de greu de gasit in Romania.
Si parca stiind ca eram dornic de Syrah, gazdele au dublat degustarea si cu Syrah Selene. Nu-l gasiti inca pe site-ul Recas dar nici in fotografiile mele 🙂 Am fost distras de felul doi de mancare 🙂
Nu-i asa ca arata bine rata cu orez si fructe confiate? Atat de bine incat am ratat poza cu al doilea Syrah.
De amaraciune m-am indulcit cu un vin un alb si elegant, Conacul Ambrozy.
Credeati ca am terminat? Ba bine ca nu 🙂 Inca nu degustasem un cognac Recas Muse Eclipse VSOP 1er Cru.
Nu sunt eu mare bautor de distilate de vin, dar a mers de minune. Ca sa nu mai spun ca nici cafea nu prea beau (cam 10-12 cafele pe an).
Insa cafeaua de la Recas mi s-a parut atat de buna incat n-as avea cu ce s-o compar. Cred ca a venit la fix dupa atatea impresii, vinuri si bunatati descoperite la Recas.
Cu un asemenea bagaj de bunatati, gusturi si arome, ne-am luat la revedere de la fetele de la Recas si am plecat cu greu din acest loc minunat.
In momentul in care scriu articolul deja mi-e dor de Cramele Recas si de vinurile deosebite pe care le-am degustat. Sigur reVin dar pana atunci va las cu imagini de la prima vizita.
Multumim! Mai venim! Spor divin!
P.S.
Multumiri lui RaSto pentru invitatie si sa mai dea de veste cand mai pune la cale astfel de povesti cu vin 🙂
Blogoltean verde ca prazul si natural ca Aloe Vera.
Informatia utila impartasita este remediul natural contra ignorantei
RaSto
nice winetrip
Daniel Botea
din seria reVin 🙂