Pelin beau, pelin mananc,
Seara pe pelin ma culc…
Dimineata cand ma scol,
Cu pelin pe ochi ma spal.
Nu sunt versuri scornite dupa degustarea Branzeturi cum se cuVin #48, ci melodia Ioanei Radu.
Nu este prima degustare cu vinurile de la Domeniile Vinju Mare alaturi de blogolteni, acum a fost insa o degustare speciala dedicata vinului pelin.
Versurile cantecului de la inceput au legatura cu obiceiurile din vechime.
Vin pelin beau si bunicii nostri pe la tara, am gustat si eu candva cand eram prin liceu. Doar ca pelinul era folosit pentru a masca defectele unor vinuri, pe langa rolul de conservant. Cred ca vinul cu pelin pe care l-am gustat atunci era destul de defect, pentru ca avea pelin mult si era prea amar.
Obiceiuri cu pelin si vin pelin
In cartea „Obiceiuri populare de peste an“ Ion Ghinoiu explica mai multe obiceiuri legate de pelin.
De Ziua Pelinului (Arminden), acesta se poarta la palarie, in san si in buzunare. Impodobeste ferestrele si icoanele, se pune in asternutul patului, intre haine, pe masa si pe podeaua caselor.
Oamenii isi înnoiesc sangele si vor fi sanatosi de-a lungul anului daca beau vin amestecat cu pelin si mesteca in dinti frunze de pelin.
Pelinul recoltat in ziua de 1 Mai e tamaduitor de boli si se pastreaza ca planta de leac de-a lungul anului.
Se mananca obligatoriu ceapa verde si se bea vin cu pelin pentru a se uni cu fortele magice restauratoare si protectoare din aceste ierburi si bauturi sacre.
In traditia populara Pelinul (artemisia absinthium L.), are puteri miraculoase in lupta cu Ielele. La Rusalii era purtat la palarie, la brau, in san si se punea prin casa pentru alungarea spiritele si duhurile rele.
Pentru protectia magica a cetei de calusari se lega pelin în vârful steagului si se mesteca in gura in momentele cheie ale Calusului (Legatul Calusului, Doborarea Calusarilor).
In zonele extracarpatice, la Armiden se organizau petreceri campenesti la care se manca carne de miel fript si se bea vin Pelin pentru „subtierea si schimbarea sangelui“.
Beneficiile pelinului si contraindicatii
In medicina populara, pelinul era un leac apreciat pentru tratarea malariei, durerilor de stomac, umflaturilor, bolilor de ochi etc.
Lasand la o parte frumusetea obiceiurilor populare, Oana Cuzino ne spune despre beneficiile aduse de pelin. Pelinul are actiune:
- antioxidanta,
- antifungica,
- antimicrobiana,
- antihelmintica,
- antiulceroasa,
- anticancerigena,
- hepatoprotectoare,
- neuroprotectoare,
- antidepresiva,
- analgezica,
- imunomodulatoare,
- citotoxica.
Principalele beneficii sunt date de
- buna functionare a digestiei,
- lupta contra malariei,
- eliminarea parazitilor intestinali,
- proprietatile antimicrobiene si antifungice.
Pelinul este contraindicat pentru:
- femeile insarcinate si de cele care alapteaza,
- persoanele alergice la ambrozie si la plantele inrudite (crizantema, craitele, margaretele etc.),
- cei care sufera de o afectiune rara, numită porfirie,
- persoanele cu afectiuni renale si care au crize convulsive (inclusiv epilepsie).
Pelin beau oamenii buni, de Joi seara pana Luni
Oameni buni, Joi seara am avut degustare cu vin pelin de Vinju Mare. Asa ca pana Luni inclusiv o sa tot vedeti impresii de la blogoltenii pasoptisti participanti la eveniment.
V-am spus care erau impresiile mele dupa singura experienta cu pelin. Acum n-a mai fost vorba despre un vin declasificat, care sa fie mascat de pelin. La Vinju Mare folosesc un vin de calitate DOC, pe care pelinul il potenteaza. Iar noi am potentat vinurile prin asocieri cu branzeturi adecvate.
Iata care au fost vinurile cu pelin degustate alaturi de branzeturi Delaco:
- vin pelin alb, demisec, Tamaioasa Romaneasca + Cascaval Sofia Delaco,
- vin pelin rose, demisec, Cabernet Sauvignon + Emmentaler Delaco,
- vin pelin alb, demidulce, Tamaioasa Romaneasca + Havarti Castello,
- vin pelin rose, demidulce, Feteasca Neagra + British Cheddar Delaco D’Exceptie.
Vorba cantecului, „Ma caznesc puica de-un an, Sa fac pelinul zahar”, vinurile degustate au fost demiseci si demidulci. In general soiurile aromate isi exprima mai bine specificul in variantele de vinificare cu rest de zahar mai mare. Aici fiind vorba despre o infratire cu pelinul amar, m-am bucurat sa simt in primul rand vinul si abia apoi aportul pelinului.
Am degustat en primeur vinurile demiseci, fiind primii care le-au apreciat inainte de iesirea pe piata. Ca atare contraetichetele au avut doar rol de informare.
Vinul pelin preferat si branza cu care l-am asociat
De obicei beau vinuri seci, asa ca si la vin pelin am preferat variantele cu mai putin zahar. La prima combinatie mi-a placut trio-ul de gusturi dulce-amar-sarat, dat de combinarea vinului cu cascavalul sarat.
Cascavalul cu gauri Emmentaler a fost un pic mai dulce decat confratele romanesc.
S-a potrivit la fix cu acest vin pelin rose demisec, obtinut din Cabernet Sauvignon, care a fost un pic mai dulce decat primul vin. 7,63 restul de zahar la rose-ul demisec, in comparatie cu 7,2 zahar la vinul alb demisec.
Branza Emmentaler este mai untoasa decat un cascaval obisnuit si are un gust mai dulceag, cu un pic de aciditate. Aroma cu note de nuca s-a potrivit perfect cu nuantele fine de pelin.
Daca ar trebui sa exprim experienta in 3 cuvinte, branza a fost dulceaga, vinul amarui iar combinatia ca viata.
Daca ar trebui sa folosec mai multe cuvinte, degustarea cu vin pelin de Vinju Mare a fost un eveniment cu mare branza, mare gust.
Pe langa vinurile si branzeturile de la degustare, am fost inspirat sa-mi comand un platou de carne de la C House Milano.
Platoul cu carne de pui, porc si carnaciori s-a potrivit cu toate vinurile de la degustare. In plus, tenta amaruie adausa de vinuri s-a potrivit cu rucola.
Pelin beau blogoltenii la Branzeturi cum se cuVin #48
Degustarea „pasoptista” a debutat cu cateva informatii despre cele 133 de hectare de vita de vie de la Vinju Mare.
Ion Girnita, proprietarul cramei Domeniile Vinju Mare, ne-a detaliat despre soiurile plantate:
- Feteasca Neagra (18 ha),
- Tamaioasa Romaneasca (24 ha),
- Cabernet Sauvignon (23 ha),
- Merlot (17 ha),
- Sauvignon Blanc (25 ha),
- Chardonnay (12 ha),
- Riesling Italian (9 ha),
- Syrah (5 ha).
Apoi am inceput degustarea propriu-zisa, prietenii vinurilor Lenuta si Narcis Neagoe fiind cei care ne-au prezentat fiecare sortiment.
Eu am prezentat branzeturile si criteriile de asociere cu vinurile serii.
Am insistat si pe aromele diferite ale branzeturilor, chiar daca la inceput tindem sa credem ca toate au miros de… branza 🙂
La final fiecare participant a avut posibilitatea sa voteze perechea preferata vin-branza. Dupa cum vedeti, fiecare asociere a avut fanii proprii.
Cei mai norocosi au plecat acasa cu vinurile si branzeturile preferate.
Am facut si o poza de grup cu cei care au ramas pana la sfarsitul evenimentului.
Vinul pelin poate fi acel ceva diferit pe care iubitorii de vin il gasesc in Romania. In plus, asa cum noi suntem curiosi sa gustam Retsina in Grecia, la fel se poate intampla cu turistii straini. Ei cauta in primul rand vinuri din soiuri locale, apoi vinuri diferite de ceea ce gasesc in tarile lor.
Minunatele fotografii din articol sunt opera lui Ion Mihaescu.
Hai noroc!
Blogoltean verde ca prazul si natural ca Aloe Vera.
Informatia utila impartasita este remediul natural contra ignorantei
