V-am mai zis ca din vara redevin student la master de Expertizare Viti-Vinicola. Iarna nu-i ca vara, asa ca in Ianuarie va spuneam despre un an bun, fiind in sesiune. Ei bine, a trecut primul semestru, s-a dus sesiunea, a trecut si vacanta intersemestriala. Asa cum am promis, reVin cu detalii studentesti despre vin 🙂
Prima sesiune la EVV
Daca ma intrebati cum a fost in sesiune, va spun ca asemanator unui vin vechi, dar bun. Mai greu mi-a fost sa ma urnesc cu cursurile. Insa odata pornit, m-am oprit cu media 9.86 si cu 30 de credite luate. Am avut 5 examene si am luat un singur 9, restul fiind note de 10. Insa n-a fost chiar atat de usor precum pare. Nici la examene si nici la invatare.
Pentru notare au fost 5 modalitati diferite de examinare. Ba teste grila cu variante multiple, ba proiecte, ba combinatii de teste grila multiple si proiecte. Am avut si test grila cu o singura varianta. Dar si subiecte trase la sorti, pe 3 numere, pe care a trebuit sa le dezvoltam in scris.
La invatat am stat cu dictionarul in mana. Venind dintr-un domeniu diferit de horticultura, erau multi termeni necunoscuti. Insa cautand in dictionar, am aflat alte informatii in afara de cele din curs. Cum fac acest master din pasiune, a fost o placere sa descopar tot felul de lucruri interesante.
De exemplu, samulastra sau samurasla se refera la ceea ce rasare singur. Cum ar fi graul rezultat din scuturarea cerealelor. Sau ceapa/usturoi rasarit singur din resturi uitate in pamant etc. Sau rosii crescute singure din seminte razlete.
Originea cuvantului samurasla este din limba bulgara, samu insemnand singur. Iar rasla se refera la crestere. Samu-rasla, adica despre ceva crescut singur. Spre deosebire de od-rasla, care este odrasla existenta si-n limbajul nostru.
Dar sa le luam pe rand, pentru ca au fost 5 cursuri.
Managementul Protectiei integrate in primul semestru la EVV
La Managementul Protectiei Integrate am invatat despre metodele de prevenire a daunatorilor. Stiti voi, pesticide, erbicide dar si metode naturale. De exemplu am aflat ca exista o specie de viespi oofile. Trichogramma se hranesc cu ouale depuse de multe insecte daunatoare. Exista insa si pesticide naturale: pelin, urzica, usturoi, frunze de nuc, craite, buzuioc.
Cel mai mult insa mi-a placut principiul Protectiei Integrate. Nu trebuie sa exterminam cu orice risc daunatorii. Ci dimpotriva, sa-i tinem intr-o limita rezonabila, care sa nu pericliteze recolta. Exista asa numitul PED (prag economic de daunare). Daca daunatorii nu ating acest prag, este mai scump tratamentul decat pierderile cauzate de ei. Si in plus, metodele chimice polueaza si solul.
Treaba asta cu ingrasamintele si cu pesticidele este o adevarata stiinta. Daca le aplici cum trebuie, cand trebuie, si cat trebuie, ai randament maxim si nici nu poluezi. Daca arunci ca Pacala, arunci si bani mai multi dar schimbi si niste echilibre naturale care se intorc impotriva ta.
De exemplu, folosirea unor doze prea mari de azot la culturile de grau, favorizeaza aparitia speciei daunatoare Oscinis. frit L. (musca suedeza). Daca pe langa azotul in exces ai si densitati sporite ale graului, apare fainarea.
Dupa cum deja banuiti, mie mi-au placut in special metodele biologice. Acestea se bazeaza pe pastrarea echilibrului intre daunatori si pradatorii lor.
Mi-a placut si metoda folosirii hormonilor si feromonilor. De exemplu, aparitia moliei vitei de vie poate fi pusa in evidenta cu capcanele cu feromoni. Daca intr-o capcana sunt capturati 100 de fluturi masculi intr-o saptamana, este momentul aplicarii de masuri de protectie. Dar feromonii nu doar ca atentioneaza. Utilizati masiv, pot distruge populatia masculina de fluturi si se deregleaza inmultirea daunatorilor.
Nu-i asa ca-i interesant? Urmatorul examen a fost cel de Etica si integritate academica.
Etica si integritate academica in primul semestru
Cursul este in primul rand un ghid pentru a sti cum sa abordam lucrarea de disertatie. Dar si pentru a intelege notiuni ca plagiatul sau hartuirea.
De exemplu, autoplagiatul este atunci cand reciclezi niste lucrari mai vechi. Chiar daca lucrarile iti apartin, faptul ca au fost deja prezentate si evaluate nu le mai da aceeasi valoare ca unor informatii noi. Ar trebui marcat autorul si lucrarea, chiar daca acela esti chiar tu.
Mai ales la doctorat, ideea este de a veni cu ceva nou, care sa adauge valoare academica. La avalansa de doctorate plagiate din Romania, este de inteles ca valoarea adaugata este zero.
Climatologie si ecofiziologie viticola in primul semestru
La Climatologie a fost un curs foarte interesant, cu abordari multiple, inclusiv puncte de vedere la nivel celular. De exemplu la calirea si maturarea vitei de vie, ce se intampla la nivel celular. La fel, in timpul gerurilor, cum formarea intracelulara a cristalelor de gheata inseamna moartea celulelor. Iar cristalele de gheata formate extracelular maresc sansele de revenire si supravietuire.
Nu mai spun ca si aici am invatat cu dictionarul in mana, mai ales la partea celulara 🙂
La Climatologie am avut de facut si-un proiect, astfel incat sa abordam influenta factorilor climatici asupra cantitatii si calitatii produselor viti-vinicole. Cand zic factori climatici ma refer la resurse de temperatura, de lumina si resurse hidrice. Proiectul m-a ajutat sa inteleg mai bine cursul si cat de mult conteaza clima, solul si planta pentru calitatea vinurilor.
Mi-ar fi placut sa ajung si la curs. Insa fiind la ora pranzului, mi-a fost practic imposibil sa lipsesc in mijlocul zilei de lucru.
In schimb, in timpul sesiunii, inaintea exemenului de climatologie n-am lipsit de la 2 degustari de vinuri. O degustare cu vinuri oltenesti si branzeturi poloneze, apoi o degustare cu vinuri din Transilvania. Ce inseamna sa se alinieze planetele. La degustarea cu Crama La Salina am aflat despre riscul zero de grindina in zona plantatiei de vita de vie, datorata asezarii pe culoarul Cheilor Turzii. Si daca inainte ziceam ca vinul este istorie, chimie, cultura si agricultura, acum mai adaug
climatologie si microbiologie 🙂
Tehnici si metode moderne de analiza microbiologica in primul semestru
La Microbiologie cele mai interesante informatii au fost cele referitoare la drojdiile (levurile) pentru vin. Si despre fermentatia malolactica. Am inteles ca drojdiile indigene prezente pe struguri nu sunt suficiente pentru a duce la bun sfarsit fermentatia alcoolica. Si nici nu poti sa le controlezi. In schimb levurile selectionate te ajuta sa controlezi cinetica fermentarii si sa ajungi la calitatea dorita.
O adevarata provocare sa intelegi si sa retii 16 levuri sporogene si inca 5 nesporogene. Si aici dictionarul mi-a adus multe informatii noi. De exemplu, pornind de la succiogen am ajuns la chihlimbar. De la mezoinozitol la Vitamina B, de la nicotinamide la Vitamina PP si de la acidul pantotenic la Vitamina B5.
Fermentatia malolactica se preteaza pentru vinurile rosii si teoretic ar putea fi facuta si de unele familii de levuri. In practica insa, culturile selectionate de bacterii lactice sunt cele care aduc beneficii. De exemplu, fermentatia malolactica determina intensificarea culorii la vinurile rosii.
In fine, ultimul examen a fost la Oenoturism
Resurse si produse oenoturistice in primul semestru
Mi-a placut mult abordarea turistica a domeniului viti-vinicol. Iar faptul ca am participat la degustari si ca am vizitam crame imi spune ca sunt pe drumul cel bun 🙂
Dupa ce am trecut peste partea turistica, am aflat ca in Romania sunt 37 de podgorii, 120 de centre viticole si 46 de centre viticole independente.
A fost interesant sa trec in revista cele 8 regiuni viticole ale Romaniei, cu podgoriile corespunzatoare. Avand la activ peste 30 de evenimente Branzeturi cum se cuVin, la fiecare regiune viticola bifam degustarile pe care le-am facut. Sau imi aminteam cramele pe care le-am vizitat. Si mai interesant insa, am aflat care sunt soiurile reprezentative pentru fiecare din cele 8 regiuni viticole ale Romaniei. Adica sa stiu ce-ar trebui sa degust neaparat in regiunile respective.
De exemplu din Regiunea Crisanei si Maramuresului am facut degustare doar cu Crama Dobra Wine, de langa Satu Mare.
Insa am vizitat cramele Balla Geza si Elite Wine din Podgoria Minis-Maderat, care apartine Crisanei.
Soiurile reprezentative pentru regiunea viticola 5 (Crisana si Maramures) sunt Mustoasa de Maderat, Furmint si Iordana pentru vinuri albe. Iar pentru rosii, Burgund si Cadarca. Bineineles ca mai sunt si alte soiuri (Feteasca Alba si Regala, Riesling Italian, Pinot Gris), insa acestea se gasesc in mai multe regiuni.
Nu-i asa ca-i interesant ce-am invatat in primul semestru? Cum sa nu iei note bune la asemenea bunatati de cursuri? Mai ales daca vin(e) din pasiune 🙂
Asta a fost in primul semestru. Al doilea se anunta cel putin la fel de interesant:
- Tehnologii ecologice în viticultura,
- Derivate si subproduse în industria vinicola,
- Conceptul de terroir în viticultura,
- Managementul exploatatiilor viticole,
- Elaborarea, limpezirea si stabilizarea vinurilor stricto-sensu.
Spor viticultor!
Blogoltean verde ca prazul si natural ca Aloe Vera.
Informatia utila impartasita este remediul natural contra ignorantei
Dorina Dănilă
Foarte interesant. Succes mai departe!
Daniel Botea
Sa fie! Multumesc frumos!